Robert Zentler, 58 de ani, a fost timp de 23 de ani bancher central, mai exact a lucrat la Banca Nationala a Israelului unde a ocupat pe rand mai mult functii de la economist sef pana la director adjunct al departamentul de administrare a rezervelor internationale. Apoi a lucrat pentru Fondul Monetar International timp de doi ani ca delegat de Banca Nationala a Israelului. Din 1990 s-a gandit insa sa schimbe ceva sI s-a decis sa lucreze intr-o banca comerciala. A ales Union Bank of Israel (banca comerciala a Israelului) - banca oarecum omoloaga BCR-ului nostru, cel putin din punct de vedere al activitatii desfasurate, dar care ocupa atunci locul 4-5 in sistemul bancar israelian. Aici a fost vicepresedinte timp de mai multi ani. Din 2000 a schimbat iar traseul sI s-a gandit ca cel mai bine i-ar fi daca ar lucra pe cont propriu, in domeniul consultantei fnanciare. Ca free-lancer (liber profesionist) este acum membru in mai multe Consilii de Administratiei ale unor companii din domeniul financiar, printre care sI Eurom Bank.
De altfel, inca de la inceput, din momentul preluarii Bancii Dacia Felix, israelienii de la Kolal au numit in conducerea bancii oameni cu un puternic background in domeniul bancar-financiar. Pe langa Zentler, din conducerea Eurom Bank mai fac parte Benesh Avital - unul din parintii creditului ipotecar - sau Alexander Regenebogen cel care se ocupa de cifre. Si asta dupa ce a lucrat pentru o cunoscuta firma de audit din Paris.
Daca vrei sa-l "sa-l ai in mana" pe Zentler lasa-l sa-ti vorbeasca probabil de cea mai frumoasa perioada din viata lui: cand a lucrat pentru Banca Nationala a Israelului ca administrator al rezervelor internationale .
"Prin 1987-1988 imi aduc aminte ca s-a ridicat problema ca plasarea unei parti din rezervele internationale in aur nu mai este rentabila (n.r-randamentul era foarte scazut). Am stat si m-am gandit si inainte sa iau vreo decizie gresita am plecat intr-un turneu pe la marile banci din lume sa vad cum justifica ei plasamentele in aur. Poate nu stiam eu. Am gasit doua tabere. Prima, cea a bancilor de talie mare si foarte mare, care mi-au spus ca au ajuns la concluzia ca daca se apuca sa vanda cantitatile imense de aur pe care le au pretul s-ar prabusi pur si simplu. Deci, nu faceau nici o afacere. Cea de-a doua categorie a fost cea a bancilor mai mici care desi constientizau ca aurul nu mai este un plasament bun nu puteau sa-l vanda din motive politice si sociale. In tarile respective se mergea pe ideea ca daca iti vinzi aurul ce zice lumea - esti aproape falit", povesteste Zentler. "De fapt nu prea poti sa condamni pe nimeni. Multa lume se intreaba si azi. De ce isi vine Maria cerceii sau bratara de aur? Pentru ca nu mai are bani, nu?"
"M-am intors acasa sI cum noi nu aveam nici cantitati imense de aur si nici politicul nu se baga in treburile bancii centrale , ca in multe alte tari, am decis vanzarea intregii cantitati de aur pe care o aveam atunci. Israelul nu mai are acum decat o cantitate simbolica de aur". Israelul are acum, si de fapt de mai multi ani i acum are aceeasi parere: plasamentele in aur nu sunt tocmai cele mai bune. Despre decizia Bancii Nationale a Romaniei de a mentine totusi o cantitate de peste 100 de tone de aur crede ca este mai degraba alimentata de posibilul impact politic si social care a aparea daca s-ar decide brusc vanzarea aurului.
"Dupa cum arata insa cifrele din ultimii ani se poate observa clar ca oficialii vostrii si-au dat si ei seama ca aurul nu mai este asa de bun. Dovada sta faptul ca daca in 1996 la o rezerva internationala de 1,5 miliarde de dolari plasamentele in aur se ridicau cam la 1 miliard de dolari, acum la o rezerva de peste 7 miliarde de dolari aurul detinut valoreaza tot atat. Ritmul de crestere al rezervelor de aur, dat normal si de evolutia pretului aurului, a fost deci aproape nul", crede Zentler.
Banca Nationala a Romaniei are in acest moment 105 tone de aur, care, in functie de evolutia pretului pe plan international, valoreaza putin peste un milliard de dolari.
Despre nivelul rezervelor internationale ale Romaniei - peste 7 miliarde de dolari - bancherul crede ca acum s-a atins un punct de echilibru, dar spune ca probabil, dat fiind costul de administrare care creste direct proportional, in urmatorii doi-trei ani acestea nu vor mai creste cu acelasi ritm ca pana acum.
"Oricum la acest capitol s-a inregistrat un plus. tinta de acoperire a 3-4 luni de import s-a atins, asa ca stati bine. Rezervele internationale este unul dintre indicatorii care iti arata imediat bonitatea unei tari, faptul ca exista bani. Sa nu va ganditi ca atunci cand un investitor strain va dori sa vina in Romania se va apuca sa faca un doctorat pe aceasta tara. Se va uita la cativa indicatori si va lua o decizie care este logic trebuie sa fie destul de rapida. Poti pierde trenul daca stai prea mult".
BNR are in acest moment o rezerva de peste 7 miliarde de dolari, numai anul trecut reusind sa stranga 2,2 miliarde de dolari. O mare parte din acesti bani au fost stransi - aproape 2 miliarde de dolari - sI de pe piata interbancara unde a fost prezenta anul trecut destul de des.
"Vedeti, o alta diferenta intre Romania si Israel este faptul ca banca noastra centrala nu a mai intervenit direct pe piata valutara de aproximativ 7 ani. Controlul cursului valutar s-a facut si se face in continuare prin intermediul politicii monetare, prin intermediul dobanzilor, a rezervelor minime obligatorii", spune Zentler.
El spune insa ca in mod cert diferenta de politica valutara tine si de tintele stabilite, de crestere economica, de incurajare a creditarii sau a investitiilor. Ori pentru asta iti trebuie dobanzi joase.
Zentler spune insa, in incheiere, ca anul acesta se vor mai rezolva probabil o serie de astfel de probleme poate odata si cu reducerea inflatiei sau cu trecerea la referinta pe euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
