Costurile de finanţare pe termen mediu se vor majora în perioada următoare, pe fondul tendinţelor din plan global şi al previziunilor privind dinamica PIB nominal, în paralel cu volatilitatea de pe piaţa financiară şi convergenţa inflaţiei către nivelul ţintit de BNR, este de părere Andrei Rădulescu, senior economist Banca Transilvania.
Potrivit unui raport elaborat de economistul BT, dinamica medie anuală a preţurilor de consum (IAPC) va fi de 1,2% în 2017, de 2,8% în 2018 şi de 3% în 2019.
În acelaşi timp, piaţa financiară va fi caracterizată de volatilitate, dar spread-ul de dobândă va fi în favoarea monedei naţionale.
În opinia lui Andrei Rădulescu, există perspective ca BNR să demareze ciclul post-criză în 2017, pe fondul convergenţei inflaţiei către ţintă şi acumulării de riscuri la adresa stabilităţii preţurilor şi a stabilităţii financiare.
Factorii de risc pentru sectorul financiar local sunt sentimentul din pieţele financiare globale şi europene cu impact asupra fluxurilor de capital adresate economiilor emergente şi deciziile de politică economică şi climatul politic pe plan intern.
”În scenariul central previzionăm creşterea costurilor de finanţare în trimestrele următoare pe fondul impulsului monetar pentru scadenţele scurte, iar pentru scadenţele medii-lungi datorită creşterii costurilor de finanţare în plan global, aşteptărilor privind accelerarea dinamicii PIB nominal şi acumulării de riscuri interne şi volatilitate pe pieţele internaţionale”.
Pe piaţa monetară, BT mizează pe consolidarea cursului euro/leu.
În ceea ce priveşte situaţia macroeconomică actuală, Andrei Rădulescu apreciază că ritmul de creştere al PIB este nesustenabil, în contextul accelerării avansului economiei la 5,8% în semestrul întâi, cel mai ridicat ritm din 2008.
Analiza realizată de economistul BT atrage atenţia şi asupra consumului populaţiei, în creştere cu 7,7% an/an, pe fondul majorării salariilor, nivelul redus al costurilor de finanţare şi al efectului de avuţie, în timp ce consumul public este în urcare cu 3,2% an/an, date fiind politicile relaxate (fiscal-bugetare, venituri).
În paralel, investiţiile productive au un avans de doar 1,1% an/an, iar construcţiile sunt în scădere cu 4,7% an/an la şase luni.
