Analistii intervievati de ZF considera ca BNR ar trebui sa mentina dobanda la 10% la sedinta pe probleme de politica monetara de maine, dupa ce a majorat-o de sase ori la rand incepand din toamna trecuta, cumuland astfel o scumpire cu 3 puncte procentuale a finantarilor in lei.
Din 11 analisti chestionati, noua au indicat o mentinere a dobanzii, in timp ce doar unul considera ca ar fi necesara o crestere cu un punct procentual, iar unul nu a dorit sa faca estimari.
Unii analisti considera ca BNR ar putea fi tentata sa adopte in viitor noi masuri administrative pentru a tempera creditarea - in special in valuta - in timp ce altii apreciaza ca asemenea masuri nu pot avea decat o eficienta limitata.
Leul nu ar fi afectat de o mentinere a dobanzii la 10% pe an, desi majoritatea comentariilor venite de la bancile straine indica asteptari pentru cresterea dobanzilor peste nivelul de 10% pe an.
"Scenariul de baza este mentinerea dobanzii. Exista insa o foarte mica probabilitate sa vedem o majorare cu un sfert de punct procentual", comenteaza Lucian Anghel, economistul-sef al BCR. El subliniaza ca majorarile "numeroase" de dobanda operate pana acum au dus deja la o incetinire a creditului contractat de populatie in lei, iar tendinta se va mentine.
De altfel, toti analistii din bancile comerciale cred ca BNR va prefera acum sa ia o pauza, pentru a evalua efectele miscarilor precedente.
Doar Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicata, vede necesara inca o intarire a politicii monetare, in conditiile in care luna iulie va aduce un varf al inflatiei anuale, la 9,5%-10%.
"Logica BNR a fost aceea de a creste dobanda in mod succesiv si o noua majorare ar putea avea ca efect stimularea cumpararilor de lei - ancora inflationista pe termen scurt - si totodata ar putea sa limiteze cresterea creditarii", afirma Voinea.
Ion Ghizdeanu, presedintele Comisiei Nationale de Prognoza, spune ca intarirea politicii monetare s-a vazut deja in scaderea inflatiei lunare (in iunie, inflatia lunara a fost de numai 0,2% - n. red.). El nu a dorit sa dea o previziune privind decizia BNR de maine.
Dan Bucsa, directorul de cercetare al Bancpost, considera ca o decizie de mentinere a dobanzii - potrivit asteptarilor sale - nu ar genera presiuni de depreciere a leului. "Orice pozitie care ar miza pe slabirea leului ar putea fi contracarata de investitori care doresc sa profite de diferenta de dobanda intre plasamentele in lei si cele in euro sau in dolari americani", spune Bucsa.
Florian Libocor, economistul-sef al BRD-SocGen, apreciaza de asemenea ca euro nu va trece de pragul de 3,6 lei, chiar daca BNR mentine acum dobanda. "Daca scenariul temperarii ritmului de crestere a preturilor din semestrul doi se confirma, este posibil sa vedem o prima scadere de dobanda, pana la 9,75% pe an, la sedinta BNR din 30 octombrie, ultima din acest an", comenteaza Libocor.
BNR asteapta scaderea inflatiei la 6% in decembrie, insa estimarea pietei este ceva mai pesimista, consensul fiind la 6,5%. Dezinflatia ar fi favorizata de scaderea preturilor la alimente, dar si de efectul de baza.
In timp ce Lucian Anghel si Dan Bucsa considera ca BNR ar putea sa recurga la noi masuri administrative pentru a incetini creditarea - mai ales cea in valuta - economistul-sef al BRD este mult mai rezervat.
"Masurile administrative au fost si vor ramane instrumente mecanice de ajustare a pietei, masuri ce nu ajusteaza in mod functional mecanismul de formare a pretului in piata si care, prin urmare, nu pot ajuta la constituirea unei piete mature si functionale", spune Libocor.
"BNR este clar impotriva creditului in valuta. Daca masurile administrative luate pana acum nu-si vor atinge scopul, banca centrala va fi nevoita sa recurga la altele", noteaza Lucian Anghel. Economistul-sef al BCR spune ca este nevoie de masuri care sa vizeze mai ales creditul in monede exotice, care a contribuit decisiv la dinamica finantarilor in valuta. Si Dan Bucsa subliniaza ca masurile anuntate deja de BNR nu fac decat sa contracareze partial relaxarea normelor de creditare din primavara lui 2007. Creditul pentru populatie a urcat la aproape 87 de miliarde de lei (23,8 miliarde de euro) in iunie, cu 63% - in termeni reali - peste nivelul din iunie anul trecut. Expansiunea a fost alimentata de finantarile in valuta, care inregistreaza mai mult decat o dublare.
Si Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare al Raiffeisen, se asteapta la aplicarea unor noi masuri administrative. "BNR trebuie totusi sa fie foarte atenta, sa nu provoace o stopare brusca a creditarii, pentru ca efectele asupra economiei ar fi severe."
Ceva mai temperat, Radu Craciun, directorul de investitii al Interamerican Pensii, considera ca BNR nu va mai aborda "prea curand" alte masuri administrative decat cele deja anuntate. El apreciaza de asemenea ca banca centrala va mentine dobanda de data aceasta, dar vede posibila o depreciere usoara a leului in perioada urmatoare, pe fondul dezamagirii investitorilor straini.
"Desi lucrurile par simple, decizia BNR de a mentine dobanda la 10% pe an - potrivit asteptarilor noastre- va fi dificila, avand in vedere ca urmeaza un varf inflationist", spune Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, senior economist al ING Bank. Riscuri vin si dinspre politica fiscala, care da semne de relaxare. El noteaza ca mentinerea dobanzii va fi compensata de implementarea reglementarilor privind creditul de retail anuntate la jumatatea acestei luni.
Pe de alta parte, o majorare a dobanzii ar intari asteptarile investitorilor straini pentru noi cresteri (spre 11% pana la sfarsitul anului) si ar determina o apreciere puternica a leului, in conditiile in care celelalte banci centrale din regiune au dobanzi mai apropiate de cea la euro.
In ceea ce priveste efectele mentinerii unei politici monetare restrictive asupra cresterii economice, analistii se asteapta ca acestea sa devina vizibile abia in cursul anului urmator.
"Atat conditiile monetare restrictive, cat si cresterea costurilor de refinantare externa se vor resimti prin decelerarea activitatii de creditare, ceea ce va avea un impact direct asupra excesului de cerere", spune Rozalia Pal, economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank.
Lucian Albu, directorul Institutului de prognoza economica al Academiei Romane, intrevede o calmare a cresterii economice, pe fondul dobanzilor ridicate. "Impactul poate fi resimtit cu un anumit decalaj de timp, de pana la un semestru."
"Deciziile de politica monetara luate pana acum de banca centrala vor avea un efect restricitv asupra cresterii economice abia anul urmator si cu potential de extindere in 2010. Anul acesta cresterea economica va beneficia de un efect de baza puternic din partea agriculturii si a taxelor nete. Pentru 2009 vedem o crestere economica de 5,5%, cu cel putin doua puncte procentuale mai redusa decat in 2008", spune Catalina Constantinescu, senior economist al ABN Amro Bank.
Dan Bucsa de la Bancpost noteaza ca, in cazul in care peste incetinirea cererii generata de restrangerea creditarii se suprapune o diminuare a cererii de importuri din partea Uniunii Europene, ar putea aparea tensiuni.
"Daca exporturile vor fi si ele afectate de slabirea cererii din Uniunea Europeana, cresterea economica ar putea cobori in 2009 mult sub nivelul din anul curent."
Ce asteapta analistii
BNR mentine dobanda la 10% pe an
Creditul in valuta ar putea fi vizat de noi masuri administrative
Efectele intaririi politicii monetare asupra cresterii economice se resimt abia in 2009 si 2010
O eventuala majorare a dobanzii ar arata ingrijorarea privind presiunile inflationiste
Leul inregistreaza o depreciere usoara
Iulie va aduce un varf al inflatiei anuale de circa 9,5%, cu o rata lunara de circa 1%
Semestrul al doilea va aduce o incetinire a inflatiei
Productia agricola va sustine cresterea puternica a economiei in a doua parte a anului
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
