Băncile trebuie să meargă să strângă surse de finanţare, datorii eligibile care pot să fie folosite ca şi capital în momentul în care se confruntă cu situaţii dificile, deci au fost crescute pragurile la care trebuie să ajungă începând din acest an, a spus Alina Stancu Bîrsan, Head of Banking & Financial Services, Filip & Company, în cadrul Conferinţei ZF Bankers Summit 2022.
“Băncile sunt transformate într-un partener din sectorul privat esenţial din modul în care se implementează politicile transformaţionale în societate. Trebuie să meargă să strângă surse de finanţare, datorii eligibile care pot să fie folosite ca şi capital în momentul în care se confruntă cu situaţii dificile, deci au fost crescute pragurile la care trebuie să ajungă începând din acest an”, afirmă Alina Stancu Bîrsan.
Ce a mai spus Alina Stancu Bîrsan la ZF Bankers 2022:
-Am început să vedem mai multe bănci care au început să se îndatoreze, de exemplu, vor emite bonduri. Dar ce fel de bonduri se emit acum? Se emit bonduri verzi, albastre... există o direcţie foarte clară în sensul ăsta, să se prevină tot ce ţine de green-washing.
-Avem şi se aşteaptă că va intra în vigoare la începutul acestui an, o nouă directivă care ţine de raportările de sustenabilitate şi e ceva cu impact mare. Se extinde sfera entităţilor care trebuie să raporteze asta. Băncile pentru ele însele trebuiau să facă astfel de raportări, dar asta se va extinde la foarte mulţi dintre clienţii lor. Se estimează undeva la 50.000 de societăţi care vor trebui să facă asta în UE şi la peste 75 din cifra de afaceri din UE. Pentru o bancă asta înseamnă că trebuie să meargă să se îndatoreze şi să explice apoi unde merg banii. Pentru bancă mai departe înseamnă că în raportările sale legate de ESG să explice cum a folosit acei bani legaţi de ESG trebuie să analizeze rapoartele şi să vadă ce fac entităţile care le împrumută. Asta înseamnă foarte multă investiţie din partea băncilor în a crea capabilităţile interne pentru a putea evalua toate aceste rapoarte care trebuie auditate, care trebuie să acopere anumite lucruri, care trebuie să se refere la anumite lucruri dintr-o taxonomie care vine de la UE.
- Mi se pare că indirect statul, UE şi aşa mai departe, plasează nişte lucruri care vin să implementeze politicile transformaţionale, adică tot ce ţine de zona aceasta de independenţă energetică, energie verde, nu se face întotdeauna foarte direct. Foarte direct ar fi fost să se impună anumite taxe pe energiile din anumite surse poluante sau pe anumite activităţi care nu se conformează unor criterii. Indirect prin intermediul băncilor se face accesul la creditarea anumitor activităţi mai dificil sau mai scump. Putem să îi spunem că e o birocraţie. Cumva mi se pare o birocraţie externalizată spre mediul privat. Băncile sunt cele care devin un partener al guvernului, al statului şi al entităţilor supranaţionale în implementarea acestor politici.
- Tot ce ţine de digitalizare e foarte important. E clar că băncile sunt unele dintre entităţile care sunt vârf de lance în zona aceasta şi lucrurile sunt aici mai libere, dar există foarte mult de lucru şi în discuţiile noastre cu diverşi clienţi, mai ales venind din afară ne lovim de anumite aspecte care nu sunt suficient de clare şi e nevoie de o ajustare continuă. În 2020 a fost creată o nouă autoritate, Autoritatea pentru Digitalizarea României, unde băncile trebuie să meargă şi să se notifice, ei sau anumiţi prestatori de servicii, dacă fac anumite identificări online ale clienţilor şi nu prea se mai poate fără asta. Ideea e că sunt tot timpul cerinţe noi şi băncile trebuie să fie foarte alerte şi să investească foarte mult în zona aceasta de conformare indiferent din ce direcţie ne uităm la ea.
