Deşi luna trecută angajatorii din SUA nu au recrutat suficient personal pentru a reduce rata şomajului, repartiţia angajărilor subliniază o tendinţă inedită în ultimul timp, anume reindustrializarea celei mai mari economii a lumii, în special pe filonul industriei auto.
Potrivit unor stiri de ultima ora, Economia a creat 163.000 de locuri de muncă în iulie, o performanţă decentă, dar insuficientă pentru a face ca şomajul să se reducă, scrie Les Echos. Rata şomajului a urcat de la 8,2% la 8,3%. Pentru ca şomajul să scadă ar trebui create circa 200.000 de locuri de muncă în fiecare lună. În schimb, a progresat numărul locurilor de muncă din industrie, în acest domeniu fiind create luna trecută 25.000 de posturi, dintre care jumătate în sectorul auto.
Cea mai mare economie a lumii explicată într-un grafic simplu
Într-un studiu intitulat "Revoluţia reindustrializării", analiştii de la ING arată că după ultima recesiune "creşterea economică este susţinută mai ales de producţia industrială, iar pe piaţa muncii a fost observată o creştere inedită a numărului locurilor de muncă din industrie, exact opusul a ceea ce s-a putut observa în timpul ciclurilor economice anterioare".
În actualul ciclu economic, sectorul serviciilor a adus un aport mic la creşterea economică, pe când sectorul construcţiilor a frânat chiar, uşor, revenirea, spun analiştii. Revirimentul industriei americane se explică în primul rând prin eforturile administraţiei conduse de preşedintele Barack Obama de a impulsiona exporturile. Astfel, livrările în străinătate au acum un aport de 13,5% din PIB, comparativ cu 9% în 1995. Apoi, companiile americane au un avantaj competitiv care rezultă din accesul la energie ieftină, în principal mulţumită dezvoltării exploatărilor de gaze de şist.
Nemţii se simt frustraţi de reindustrializarea Americii
BDI, federaţia industriilor germane - exporturile germane sunt printre cei mai puternici concurenţi ai exporturilor americane -, a atras de mai multe ori atenţia guvernului de la Berlin asupra acestui factor care îmbunătăţeşte competitivitatea. Companiile germane mici şi mijlocii, campionii exporturilor, îşi văd în prezent facturile la electricitate crescând din cauza politicii Berlinului de a renunţa treptat la energia nucleară.
În ultimul rând, printre companiile americane există tendinţa de a muta mijloacele de producţie în propria ţară din statele în care îşi concentrau producţia pentru a beneficia de costurile reduse ale forţei de lucru. Companiile sunt frustrate de costurile mai mari acum cu transportul şi logistica şi chiar de scumpirea forţei de muncă.
Această tendinţă se regăseşte mai ales în rândul unor companii precum producătorii de motoare masive, al căror personal se concentrează mai mult pe asigurarea bunei funcţiuni a liniilor de montaj automate decât pe asamblarea pieselor, aşa cum este cazul, de exemplu, la producătorii de electronice. Companiile din prima categorie precum General Electric (GE) şi Caterpillar investesc tot mai mult în SUA, unde găsesc forţa de lucru calificată de care au nevoie şi unde sunt mai aproape de clienţi.
"Cu toată tehnologia pe care o avem acum în uzine, factorul cost al muncii a devenit o componentă relativ minoră. În urmă cu zece ani era total diferit", a explicat Jeff Immelt, directorul executiv al GE. Şi tocmai din cauza acestei tehnologizări a industriei reindustrializarea SUA nu contribuie semnificativ la reducerea ratei şomajului.
Vulnerabilităţile economiei americane
Cea mai mare economie a lumii încă se resimte după recesiunea din 2008, cea mai mare de după cel de-al Doilea Război Mondial şi care a adus bunăstării pagube fără precedent, apreciază David Rosenberg, analist la Gluskin Sheff, citat de CNBC. El aseamănă recesiunea cu un cutremur de magnitudinea 7-8 pe scara Richter.
În prioada 2007-2009 venitul mediu net al unei familii americane s-a prăbuşit cu aproape 40%.
"Cutremurele sunt urmate de replici, foarte nocive pentru procesul de vindecare prin care economia trece în ultimii trei ani", a spus Rosenberg. El a adăugat că efectele cele mai grave ale distrugerii bunăstării urmează să se facă simţite, mai ales în comportamentul consumatorilor.
O altă incertitudine care riscă să erodeze încrederea consumatorilor şi a afacerilor este legată de politica fiscală. Mai multe scutiri de taxe vor expira la sfârşitul anului, când vor fi activate şi reduceri de cheltuieli automate, care îşi vor pune cu siguranţă amprenta asupra revenirii economice. De aceea Obama a propus prelungirea reducerilor de taxe pentru toţi, cu excepţia celor care au venituri anuale mai mari de 250.000 de dolari. Republicanii, partidul de opoziţie, vrea prelungirea scutirilor de taxe pentru toată lumea.
DOLARUL, SPRE O APRECIERE STRUCTURALĂ
Noile trenduri din industria americană, respectiv reindustrializarea şi independenţa energetică tot mai mare, şi slăbiciunile din economiile Chinei şi zonei euro ar trebui să ducă la o cerere excesivă pentru dolari la nivel mondial şi, prin urmare, la aprecierea monedei americane, consideră Patrick Artus, analist la Natixis citat de revista FX-MM.
Potrivit unui studiu al Natixis, piaţa a mai fost alimentată în exces cu dolari în 1977- 1979, 1984-1995 şi în 1998-2009. În mod normal, cererea globală pentru dolari poate fi stimulată când moneda americană joacă rolul de scut în perioadele cu aversiune faţă de risc, de exemplu în 2009, sau când dobânzile legate de dolar sunt foarte mari, cum a fost în 1980-1983. Printre factorii care acum ar putea duce la o cerere globală excesivă de dolari se numără reducerea deficitului comercial, ca urmare a reindustrializării, apoi încetinirea economiei Chinei, una dintre cele mai mari ale lumii, şi problemele din zona euro, cu efectele pe care acestea le au asupra euro şi a yuanului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
