Piaţa serviciilor medicale private a crescut în fiecare an şi a ajuns anul trecut pe clinici şi spitale la peste 11 miliarde de lei. Operatorii privaţi au continuat investiţiile în extinderea organică sau prin achiziţii pe piaţa locală şi cei mai dinamici au avut anul trecut creşteri cu două cifre în business. În prima jumătate a anului 2022, marii jucători de la vârful pieţei private de sănătate s-au întrecut în achiziţii şi proiecte de extindere în zone în care nu aveau prezenţă sau în oraşe unde au vrut o consolidare.
Businessul clinicilor private continuă să fie înfloritor. afacerile companiilor care activează în acest domeniu (asistenţă medicală specializată, cod CAEN 8622) au ajuns anul trecut la 9,1 miliarde de lei (1,9 miliarde de euro), faţă de 7,2 miliarde de lei anul anterior, arată datele de la ONRC. Mai mult, numărul de companii din acest sector a ajuns la apoape 8.800 de firme anul trecut, faţă de 8.082 de companii în 2020, arată aceeaşi sursă. Aceste companii adunau 33.000 de salariaţi.
Pe piaţa serviciilor medicale private activau anul trecut 402 de firme în domeniul spitalicesc (pe cod caen 8610 - activităţi spitaliceşti), ce au cumulat afaceri totale de
1,9 miliarde de lei şi aveau 6.960 de angajaţi, potrivit ONRC.
Tot mai mulţi pacienţi se îndreaptă către sistemul privat de sănătate în condiţiile în care la stat nu găsesc echipamente moderne şi nici condiţii ca la privat. Operatorii privaţi au deschis spitale cu o capacitate de cazare mult sub cea a spitalelor publice, dar le-au dotat cu echipamente de tehnologie înaltă, ce le permit să realizeze intervenţii chirurgicale de mare complexitate. Datele autorităţilor arată că din cele 385 de aparate de computer tomograf (CT) din sistemul de sănătate doar jumătate sunt în unităţile statului, restul fiind instalate în spitalele private. Mai mult, din cele 298 de echipamente RMN din ţară doar 92 sunt în curtea spitalelor publice.
Cei mai dinamici jucători de pe piaţa serviciilor medicale private au avut creşteri cuprinse între 25% şi 156%, potrivit datelor publice.
Sanador este singurul jucător de talie mare care este prezent şi între cele mai dinamice companii din piaţa serviciilor medicale private şi în 2021 şi în acest an
Centrele de radioterapie MedEuropa au ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 52,8 milioane de lei, faţă de 20,8 milioane de lei anul anterior, creştere ce poziţionează compania pe primul loc în topul celor mai dinamice companii de pe piaţa serviciilor medicale private, arată datele publice. Compania, cu 178 de angajaţi anul trecut, a raportat un profit net de 2,8 milioane de lei anul trecut, faţă de pierderi anul anterior. După intrarea pe piaţa locală în 2018 cu un centru de radioterapie în Constanţa, MedEuropa a ajuns la patru centre, adăugând ulterior şi oraşele Bucureşti, Oradea şi Braşov. Mai mult, compania are planuri să deschidă noi centre pe piaţa locală.
Locul doi în acest top este ocupat de compania Pelican Impex, ce deţine spitalul Pelican din Oradea (judeţul Bihor), un alt jucător care şi-a crescut cu 83% anul trecut afacerile, la 102 de mil. de lei, arată datele publice. Compania Pelican Impex, cu 448 de angajaţi, ce operează acest spital, a reuşit să îşi crească semnificativ cifra de afaceri, după ce în 2020 raporta afaceri de 56 mil. lei, mai arată datele publice. Compania are cod CAEN de activităţi de asistenţă medicală specializată. În 2018, Medicover a achiziţionat pachetul majoritar la spitalul Pelican din Oradea, fondat de mai mulţi medici. În top 20 cele mai dinamice firme din sănătate intră şi Laurus Medical, cu afaceri de 36 milioane de lei anul trecut, în creştere cu 36% faţă de anul anterior. La începutul acestui an, grupul suedez Medicover, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii medicale private de pe piaţa locală, a preluat integral Laurus Medical, reţea supraspecializată în servicii de proctologie şi flebologie (varice). Aceasta este a treia achiziţie realizată de grupul suedez de la începutul anului pe piaţa locală.
Şi reţeaua de laboratoare Synevo, parte a Medicover, a intrat în topul celor mai dinamice firme, cu afaceri de 447 milioane de lei, în creştere cu 39% faţă de anul anterior, mai arată datele publice. De altfel şi Medicover Hospitals a bifat o creştere cu 25% în cifra de afaceri, până la 60 de milioane de lei anul anterior, mai arată datele.
Pe locul trei în topul celor mai dinamice firme din sănătate intră şi grupul Gral, controlat de antreprenorul Robert Şerban, care a pariat pe nişa de oncologie pe piaţa medicală privată şi care operează mai multe spitale şi centre de oncologie. Medical Center Gral din Prahova, una din cele mai importante firme din grupul Gral, şi-a crescut afacerile la 28,7 milioane de lei anul trecut, plus 72% faţă de anul anterior, arată datele publice. Gral Medical a încheiat anul 2021 cu afaceri totale de 235 mil. lei, după o creştere de 21% faţă de anul anterior, potrivit datelor oferite de companie. Cifra include rezultatele companiilor Gral Medical şi Medical Center Gral, cele mai importante firme din grup. Pentru anul 2022, Gral vrea să demareze investiţii în două spitale oncologice în două judeţe noi din ţară. Mizând pe segmentul oncologiei, circa 40% din veniturile Gral Medical provin din contractele cu Casa Naţională de Sănătate, programele naţionale fiind decontate de către stat. Gral mai deţine laboratoare de analize medicale. În radioterapie costul major este dat de amortizarea investiţiei şi de salariile celor care lucrează, pe chimioterapie costurile sunt legate de medicaţie direct, sunt tratamente oncologice care nu sunt scumpe dar unele foarte scumpe, declara Robert Şerban la ZF Private Health.
În topul celor mai dinamice firme din sănătate şi-au făcut loc şi laboratoarele de analize medicale, cu creşteri semnificative în cifra de afaceri.
Laboratoarele medicale Synlab, companie prezentă din 2005 pe piaţa locală, au raportat anul trecut o cifră de afaceri de
70 milioane de lei, în creştere cu 70% faţă de anul anterior. Şi profitul companiei a avut o evoluţie semnificativă, de la 0,7 milioane de lei în 2020 la 7,2 milioane de lei anul trecut, mai arată datele publice. Compania are 16 laboratoare proprii şi peste 50 de puncte de recoltare, arată datele de pe site-ul companiei.
Şi laboratoarele Bioclinica SRL, o companie din grupul Bioclinica, a încheiat 2021 cu afaceri de 91,9 milioane de lei anul trecut, plus 60%, şi avea 253 de angajaţi faţă de 228 angajaţi, potrivit datelor publice. Bioclinica a fost înfiinţată în 1992 de antreprenorul Cristinel Gheorghiu în Timişoara şi a ajuns să deţină 15 laboratoare şi 134 de puncte de recoltare în toată ţara.
Doar 4 policlinici de stat şi 39 de ambulatorii de specialitate în afara spitalelor figurau la Statistică anul trecut
Acţionarii Laboratoarelor Bioclinica sunt Cristinel Gheorghiu, care controlează indirect această companie prin intermediul Bioclinica, unde este acţionar. Din acţionariatul Bioclinica mai face parte medicul Hans Jakob Limbach, domiciliat în Germania, care a pus bazele unui grup de laboratoare medicale în Germania ‒ Limbach Gruppe, potrivit ultimelor date.
Un alt jucător care a reuşit să îşi crească afacerile cu 70% anul trecut este Centrul Medical Topmed din Târgu-Mureş, fondat de doi medici, care a ajuns la afaceri de 76,6 milioane de lei anul trecut. În prezent Topmed a devenit un spital multispecialitate cu 95 de paturi de internare continuă, cu secţie de specialităţi chirurgicale, secţie ATI, compartiment ortopedie, compartiment cardiologie intervenţională, compartiment specialităţi medicale, compartiment oncologie şi compartiment radioterapie.
„Pentru anul acesta acesta estimăm o creştere a cifrei de afaceri, dat fiind că din acest an au intrat în funcţiune al doilea computer tomograf, mamograful şi noul aparat de radiologie. Am îmbunătăţit sistemul informatic şi vrem să dezvoltăm punctele de lucru, suntem în fază de extindere proiect”, declara pentru ZF în iunie medicul Adriana Gomotîrceanu, cofondatoare a companiei Topmed.
În prezent, reţeaua Topmed include un spital în Târgu-Mureş, cu puncte de lucru la Reghin şi Sighişoara şi două policlinici în Târgu-Mureş, una în Reghin şi una în Sighişoara. Ea a pus bazele acestui business alături de soţul ei, medic, în anul 1996.
În ambulatoriu au fost efectuate peste 273.00 de consultaţii (există puncte de lucru Sighişoara şi Reghin).
Un alt jucător din top, din provincie, este Arcadia Hospital, cu afaceri de 58 mil. lei anul trecut, în creştere cu 34% faţă de anul anterior, controlat de familia Fitterman. Antreprenorul a finalizat o nouă investiţie, într-un nou spital de recuperare medicală la Iaşi. Investiţia totală în acest spital a depăşit 15 milioane de euro, după cum declara recent antreprenorul pentru ZF. Spitalul, unde vor lucra 130 de medici, va avea secţii de geriatrie, de recuperare, de pregătire operatorie şi recuperare post-operatorie.
Printre antreprenorii care au pariat pe spitale private în provincie se numără Mihai Miron (spitalul Sf. Constantin Braşov), familia Fitterman (Arcadia Iaşi), Ioan Simion (Sanconfind Câmpina), Virgil Mailat (Nova Vita din Târgu-Mureş), Costan Filimon (clinicile Icco din Braşov) şi mai mulţi medici care au dezvoltat spitale, unele fiind preluate de marile reţele de private.
Nevoia tot mai mare de servicii medicale a pacienţilor şi sistemul medical de stat care nu acoperă nevoile pacienţilor contribuie la creşterea pieţei private de sănătate.
Sistemul medical privat numără anul trecut 168 de spitale private, cu 9.875 de paturi, potrivit datelor de la Statistică. Cele mai multe spitale private au fost deschise în oraşe mari, precum Sibiu, Braşov, Oradea, Cluj, Constanţa, Timişoara sau Iaşi, pe piaţa locală există o polarizare puternică a spitalelor, fiind foarte multe localităţi în care oamenii nu au acces la asistenţă medicală în apropiere de casă. În continuare există o polarizare puternică a spitalelor în România, în oraşele mari continuă investiţiile în spitale şi clinici private, în timp ce în oraşele mici oamenii nu au acces la asistenţă medicală în apropiere de casă.
După doi ani de pandemie, jucătorii privaţi pariază pe achiziţii şi pe deschideri noi în zonele din ţară pe care nu le acoperă sau unde vor să îşi consolideze prezenţa.
Sanador, unul din cei mai mari jucători din piaţă, controlat de Doris Andronescu, a finalizat anul trecut cu afaceri de 521 de milioane de lei, în creştere cu 27% faţă de anul anterior, mai arată datele publice.
În acest top sunt prezente mai multe firme din sănătate deţinute de marii jucători din piaţă. Spitalul Materna Care din Timiş, preluat de reţeaua Regina Maria, a raportat afaceri mai mari cu 36%, până la 70 de milioane de lei anul trecut, în timp ce spitalul Euroclinic din Capitală, controlat tot de Regina Maria, a avut afaceri mai mari cu 32% până la 85 de milioane de lei anul trecut.
Un alt jucător din acest top, Centrul de Diagnostic şi Tratament Provita din Bucureşti cu afaceri de 58 milioane de lei, în creştere cu 53% anul trecut, care a intrat pe locul opt în acest top. Grupul Provita, format din patru societăţi, a fost fondat în 2011 de către soţii Ada şi Ovidiu Palea. Recent, compania MedLife, controlată de familia Marcu, a semnat un acord pentru preluarea a 51% din acţiunile grupului Provita.
Centrele de radioterapie MedEuropa, cel mai dinamic business din sănătate
Centrele de radioterapie MedEuropa au ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 52,8 milioane de lei, faţă de 20,8 milioane de lei anul anterior, creştere ce poziţionează compania pe primul loc în topul celor mai dinamice companii de pe piaţa serviciilor medicale private, arată datele publice. Compania, cu 178 de angajaţi anul trecut, a raportat un profit net de 2,8 milioane de lei anul trecut, faţă de pierderi anul anterior. După intrarea pe piaţa locală în 2018 cu un centru de radioterapie în Constanţa, MedEuropa a ajuns la patru centre, adăugând ulterior şi oraşele Bucureşti, Oradea şi Braşov. Investiţia totală a MedEuropa în deschiderea celor patru centre care funcţionează în acest moment a fost de peste 50 mil. euro, fiind unul dintre cele mai mari proiecte din sănătatea privată din ultimii ani. Mai mult, compania anunţă că va continua extinderea, pe hartă fiind zona Moldovei, dar şi Capitala, unde cererea este în creştere.
Compania are două proiecte în derulare în Iaşi şi Bacău pentru centre de radioterapie iar pentru cele două investiţii, a solicitat ajutor de stat în cea mai recentă sesiune deschisă de Ministerul Finanţelor, valoarea cumulată a investiţiilor fiind de peste 110 milioane de lei.
La Iaşi, proiectul include o unitate medicală cu trei buncăre, dintre care unul va fi pregătit cu un echipament unic în ţară. Proiectul din Iaşi este în faza de autorizare în ceea ce priveşte unitatea medicală şi drumul de acces, iar toate avizele au fost obţinute de companie. Următorul pas este unda verde de la autorităţile locale pentru construire, declara recent pentru ZF Bogdan Angheloiu, managerul general al MedEuropa România. El estima pentru acest an afaceri de 80 de milioane de lei pe piaţa locală.
De profesie medic, managerul MedEuropa România a dezvoltat în ultimii 15 ani mai multe spitale sau centre medicale în România şi în afara ţării, care au devenit ulterior puncte de referinţă în piaţă. În România, câteva exemple sunt spitalele Clinicco, Sf. Constantin, Provita.
MedEuropa este un proiect dezvoltat de Philippe Jacobs, copreşedinte al grupului Jacobs Holdings, un grup de investiţii elveţian cu sediul în Zürich înfiinţat de antreprenorul Klaus J. Jacobs în 1994, care a dezvoltat afaceri în domeniul ciocolatei şi al cafelei (brandul Jacobs).
La stat sau la privat?
Sistemul de sănătate număra anul trecut 68.760 de medici, inclusiv medici de familie, din care 45.000 medici lucrau în sistemul public de sănătate, iar restul de medici figurează ca fiind medici din sistemul privat, potrivit datelor de la Statistică. Aici intră şi cei 12.400 de medici de familie, cei mai mulţi cu cabinete private.
Nu este clar însă câţi medici lucrează şi la stat şi la privat, în condiţiile în care această migraţie a medicilor între spitale de stat şi clinici sau spitale private a devenit un fenomen în sănătate.
România are 344 de ambulatorii integrate spitalelor de stat (în total fiind 367 de spitale publice), aşa cum numără Statistică, însă pe teren cele mai multe sunt nefuncţionale, adică pacienţii cu bilet de trimitere nu au acces la serviciile medicale de specialitate pentru că nu găsesc medici care să ofere consultaţii. Medicii care nu sunt de găsit la consultaţie în ambulatoriul spitalelor de stat sunt însă disponibili pentru consultaţie la privat.
