De obicei, atunci cand vrei sa faci un drive test comparativ, stabilesti o clasa, o cilindree, un nivel de echipare. Apoi, in functie de cat de bine te intelegi cu importatorii, descoperi cate automobile ai pe "masa de disectie". ProMotor a decis sa realizeze un altfel de drive test comparativ pentru acest numar. Face to face - doua modele ale aceluiasi constructor, Volvo. Am profitat de lansarea pe piata romaneasca aproape simultan ale modelelor S40 si V50 si am incercat sa aflam care dintre cele doua modele are mai mult sex-appeal. Si-a pastrat varianta combi a constructorului suedez farmecul si popularitatea de care se bucurau vechile generatii, sau noul S40 are calitati imbatabile? Pentru a complica lucrurile si mai mult, am ales doua motorizari diferite. S40 dispunea de un propulsor de 2.000 cmc diesel, in timp ce V50 era echipat cu un 5 cilindri in linie de 2.400 cmc. Dar, inainte de toate, aveam nevoie de o poveste, de un fir epic. Si daca Volvo tot este implicat in concursurile mondiale de echitatie, ne-am intrebat de ce sa nu vizitam si noi o herghelie, poate descoperim valente ascunse ale modelelor suedeze in prezenta cabalinelor. Am plecat din curtea Forum Auto spre Clubul Sportiv Hipocan de la Corbeanca. Pana acolo, insa, am descoperit cate ceva legat de cele doua masini aflate in test. Vom prezenta concluziile in ordinea "aterizarii" in Romania a modelelor. Volvo S40 Prima grija a fost sa ne familiarizam cu interiorul. Ambianta eleganta, tapiseria in doua nuante completeaza perfect imaginea, materiale de calitate. Gasirea unei pozitii confortabile nu reprezinta o problema, locurile din fata beneficiaza de reglaje complete, inclusiv reglaj lombar pentru pasager. Totusi, cam incomod accesul la reglaje. Am ramas putin dezamagit de oferta de spatii de depozitare pentru locurile din fata, tinand cont ca vorbim de o masina cu accente familiale. Buzunarele din portiere pot gazdui un pachet de servetele, mai salveaza spatiul ingenios din spatele consolei centrale. Nici accesul la torpedou nu este unul fericit, capacul oprindu-se pe picioarele pasagerului. Suedezii au dovedit superficialitate si la capitolul ergonomie, actionarea levierului franei de mana se poate solda cu usoare vanatai ale degetelor. Cotiera centrala nu este suficient dimensionata, fiindca, in cazul schimbarii vitezelor, cotul soferului are o pozitie incerta pe aceasta. Daca tot suntem la capitolul carente, voi mentiona si plasticile de nivel mediu de pe portiera. Locurile din spate sunt confortabile, existand spatiu pentru picioare. Dar, daca ai peste 1,85, va trebui sa adopti o pozitie ceva mai pioasa, linia descendenta a partii spate rapind ceva din spatiul destinat capului. Cam acestea ar fi lucrurile care nu ne-au placut in S40. Locurile din spate sunt insa bine garnisite cu buzunare si spatii de depozitare. Un aspect care ne-a atras atentia este posibilitatea de blocare/deblocare a portierelor si de catre pasagerul din fata, lucru ce subliniaza aspectul practic si indirect grija pentru eventualii copii de pe bancheta spate. La drum, in cazul lui S40 care era echipat cu un propulsor diesel, am uitat ca ne aflam intr-un Volvo. Motorul, desi un turbodiesel de 1.998 cmc dispune de 138 CP si 340 Nm, lucru ce favorizeaza reprize excelente. Din pacate, zgomotul motorului nu este cea mai placuta muzica, in special la ralanti, asa ca am apelat la sistemul audio de o buna calitate pentru a ne bucura de motor pe deplin. Tinuta de drum este corecta, suspensia isi face bine treaba. Un alt plus al versiunii diesel este cutia cu 6 rapoarte, desi are o comanda ceva mai dura decat in cazul celei cu 5 trepte de pe V50. Nu am fost de acord nici cu duritatea pedalei de ambreiaj. Un alt mic incovenient ar fi vizibilitatea in spate in oglinzile laterale. Datorita formei caroseriei, nu stii unde se termina masina, iar acest lucru poate constitui, uneori, o problema. Portbagajul are un volum de 404 litri, dar poseda un acces care va crea dificultati imbarcarii unor obiecte mai voluminoase. Un atu major al versiunii diesel este consumul, un condus fara accente sportive putand duce la o autonomie de 1.000 km cu un plin. Volvo V50 Nu este o masina speciala, doar varianta combi a lui S40, prin urmare la interior nu exista mari diferente. Totusi locurile spate ofera o libertate net superioara de miscare a capului, sistemul audio suna cu mult mai bine. Sincer sa fim, in V50 am ascultat mai mult muzica oferita de cei cinci cilindri ai propulsorului de 2.435 cmc. Acest motor suna atat de bine, incat am regretat ca nu are un temperament ceva mai vulcanic. Cei 170 CP nu prea se simt, sunt dezvoltati linear, dovedind ca V50 prefera concediile si nu circuitele, in acest sens pledand si cutia cu 5 trepte. Cursa schimbatorului este ferma si exacta. Volumul portbagajului este de 417 litri, iar in cazul rabatarii banchetei spate se ajunge pana la 1.307 litri. Impresionanta este posibilitatea incarcarii unor obiecte de pana la 1,80 metri lungime in cazul rabatarii banchetei. La nevoie, V50 poate suplini o camera de hotel de trei stele pentru doua persoane. Versiunea testata avea montat un suport de carat biciclete. Daca sunteti fani mountain bike, V50 o face cu placere pe carausul. Va recomandam in schimb sa dati jos sistemul daca nu il folositi, pentru ca genereaza un zgomot aerodinamic enervant. Am descoperit cu placere ca ambele versiuni aveau in echiparea de serie sistemul "cruise control", care permitea accelerarea/decelerarea din doua butoane amplasate pe volan. Un gadget care va fi cu siguranta apreciat in calatoriile lungi. Am regretat insa ca suedezii nu au invatat acest "cruise control" sa schimbe singur vitezele, pentru a ingadui conducerea de pe locurile din spate. Desi pare ciudat, am lasat pentru final cuvintele de lauda pentru consola centrala a bordului. Excelenta ideea suedezilor. Daca ar fi sa alegem intre cele doua modele, am opta pentru V50 cu motorizare diesel, pacat ca cei de la Volvo nu au pe lista de optionale si un up-grade pentru sunetul motorului. In cele din urma, am ajuns la Clubul Sportiv Hipocan de la Corbeanca. Sincer sa fiu, nu am descoperit nimic special la cele doua modele in prezenta cailor. Am descoperit in schimb noi ceva, un ceva care nu prea exista in aglomeratia urbana si pe care, daca nu suntem atenti, il vom pierde definitiv: liniste, pace, armonie. Probabil asta incearca si Volvo prin implicarea in hipism, sa ne arate ca exista si alte valori, nu doar Euro 4, cai putere, spatiu interior, s.a.m.d.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
