Tendinţe pentru economia românească în 2024. Ce va fi în anul 2024 în macroeconomie, în sistemul bancar, asigurări pe burse, în energie, în industria alimentară, transporturi şi turism, pe piaţa muncii, comerţ şi în IT&C?

MACROECONOMIE

► PIB-ul va creşte între 2% şi 3,4%. Prognoza guvernului este că PIB-ul real va creşte cu 3,4% anul acesta. Dar guvernul s-a înşelat în privinţa creşterii de anul trecut, care se va dovedi a fi, probabil, semnificativ mai mică decât estimarea iniţială, de 2,8%.

► Deficitul bugetar ar putea întrece valoarea din 2023. Deficitul bugetar, alături de cel comercial, reprezintă cea mai mare bătaie de cap a economiei. Datele ce vor fi furnizate de INS la finalul acestei luni vor arăta probabil că în 2023 acesta a atins 6% din PIB.

► Datoria publică se va menţine la 50% din PIB. Datoria publică a fost în octombrie trecut (ultimele date) de 48,6% din PIB, dar aceasta fluctuează în funcţie de PIB.

► Inflaţia scade, consumul nu va fi un motor puternic. Inflaţia este de aşteptat să scadă la 6% în acest an de la 7,5% prognoza anuală a BNR pentru 2023. Chiar şi aşa, de la consum nu se aşteaptă prea multe. Consumul a crescut anul trecut cu puţin peste 2%.

► Cursul valutar va rămâne stabil. Analiştii financiari de la CFA România anticipează că leul se va deprecia în raport cu euro, dar deprecierea va fi una marginală, de la 4,9 lei pentru un euro în 2023 la 5 lei pentru un euro în acest an.

BĂNCI

► BNR va reduce dobânda-cheie. În 2024, de la 7% cu cât a închis anul 2023, în condiţiile tendinţei de scădere a inflaţiei.

► Creditarea s-ar putea revigora. Creditarea, mai ales pe componenta în lei, ar putea să se revigoreze în 2024 în condiţiile în care dobânzile vor mai scădea.

► Sistemul bancar va continua consolidarea. Consolidarea sistemului bancar continuă în 2024, numărul băncilor urmând să scadă, după ce anul 2023 a adus tranzacţii surpriză care se vor finaliza în acest an.

► Mai mulţi bani la buget din impozitul suplimentar aplicat băncilor. Începând din anul 2024, băncile vor plăti un impozit supli­mentar, calculat prin aplicarea unei cote de 2% asupra cifrei de afaceri, pe lângă impozitul pe profit.

► O nouă conducere la BNR. Banca Naţională a României va avea o nouă conducere în 2024, după ce va expira mandatul de cinci ani al actualei conduceri. Mandatul guvernatorului BNR Mugur Isărescu expiră în octombrie 2024.

ASIGURĂRI

► Creştere timidă în 2024. Plafonarea tarifelor RCA, venită după prăbuşirea Euroins, a limitat încasările asigurătorilor pe RCA, motorul principal al pieţei, într-un context al creşterii preţurilor, în special pe zona reparaţiilor auto. Anul 2024 ar putea aduce o creştere timidă a subscrierilor, dar totul va depinde de a doua parte a anului viitor.

► O nouă conducere a ASF, o nouă strategie. Noua conducere a ASF s-a dus la guvern cu prelungirea plafonării tarifelor RCA cu încă 6 luni.

► S-a terminat seria falimentelor? Euroins România s-a prăbuşit încă din martie 2023, falimentul fiind oficial deschis în iunie 2023. Efectele nocive ale unui nou faliment a dat peste cap din nou piaţa. 

► FGA plăteşte şi va tot plăti, dar până când şi de unde bani? Cu 155,4 mil. lei în cont la final de an, o estimare a pagubei Euroins de 5 mld. lei şi o pagubă a City Insurance de încă cel puţin 1,2 mld. lei de plătit, va fi suficient pentru următorii 10 ani şi dacă nu, îşi va permite statul să împrumute Fondul?

► Presiune şi mai mare pe RCA. După două falimente mari şi o plafonare istorică care se va întinde pe o perioadă de un an şi jumătate aproape, vom vedea intrări pe RCA sau ieşiri ale unor jucători cheie? Anul 2024 va pune presiune şi mai mare pe segmentul RCA.

BURSE ŞI FONDURI DE PENSII

► Se dezgheaţă piaţa listărilor? Unele companii au pus pe hold planurile de listare la Bursa de Valori Bucureşti şi ar putea profita de sumele de bani rămase în piaţă în urma încheierii IPO Hidroelectrica şi a dividendului record distribuit de Fondul Proprietatea.

► Se lansează Contrapartea Centrală? Mult aşteptata Contraparte Centrală va deveni cel mai probabil operaţională în acest an.

► La ce active ajung fondurile de pensii? Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II, la care opt milioane de salariaţi români sunt partici­panţi prin viramentul a 3,75% din salariul brut lunar, au sărit de la active de 96,5 miliarde de lei la finele anului 2022 la 120 de miliarde de lei la finalul anului 2023.

► Redevin obligaţiunile interesante?Anul 2024 ar trebui să fie un an bun pentru investiţiile în instrumente cu venit fix după ce în 2023 acestea nu au fost în atenţia investitorilor. Strategii globali sugerează o supraalocare pe o gamă mai largă de obligaţiuni.

► Cum va fi apetitul pentru Fidelis? Succesul emisiunilor de titluri de stat Fidelis de până acum poate fi un catalizator pentru continuarea acestor finanţări.

ENERGIE

► Mai multe investiţii în energia verde finalizate. Potrivit celor mai recente estimări, este de aşteptat ca anul acesta să fie conectaţi la reţea circa 800 MW în proiecte de energie regenerabilă, eoliană şi solară.

► Prosumatorii vor continua investiţiile. Până la finalul primului trimestru, puterea instalată a prosumatorilor ar trebui să ajungă la 2.000 MW.

► Investiţii majore: centrale pe gaze şi Marea Neagră. Romgaz a anuţat anul trecut că până la finalul anului 2024 va termina centrala pe gaze de la Iernut, de 430 MW. Proiectul a fost lansat în 2016 şi trebuia finalizat în 2019. Tot anul acesta ar trebui să înceapă şantierul pentru gazul din Marea Neagră. 

► Marile necunoscute: preţul energiei şi legislaţia.Evoluţia preţului energiei rămâne cea mai mare necunoscută din sectorul de profil şi poate deveni un factor care influenţează ritmul de realizare a investiţiilor. O altă necunoscută, dincolo de preţul energiei, rămâne legislaţia.

► Ce fonduri europene va reuşi România să absoarbă? PNRR şi Fondul de Modernizare rămân surse majore de finanţare pentru proiectele energetice pe care România le are în vedere. 

IMOBILIARE

► Piaţa de birouri va deveni şi mai competitivă. În lipsa proiectelor noi, propretarii clădirilor existente vor investi în modernizări, iar chiriile vor creşte. În cel mai bun caz, 33.000 mp de noi birouri vor fi livrate în 2024, faţă de o medie de 200.000 mp anual în trecut.

► Preţurile apartamentelor noi vor creşte. Preţurile apartamentelor noi vor creşte în zonele cu cerere mare şi vor beneficia de reduceri în zone cu ofertă mare şi fără infrastructură şi puţine locuri de interes.

► Presiune mare pe piaţa materialelor de construcţii. Construcţia de autostrăzi va pune presiune pe piaţa materialelor de construcţii, care nu se vor ieftini semnificativ. Circa 100 km de noi drumuri rapide sunt aşteptate în 2024, iar cifrele arată că şi 140 km s-ar putea construi.

► Noi investitori în terenurile mici. Terenurile mici din zone centrale şi ultracentrale vor atra­ge investitori care vor să construiască proiecte de top.

► Investiţii în clădirile industriale. Clădirile industriale, fostele platforme din oraşe vor beneficia de investiţii pentru a fi transformate în proiecte mixte.

COMERŢ

► Decizie privind preluarea Profi de către Mega. Se aşteaptă decizia autorităţilor de concurenţă din România şi de la Comisia Europeană privind tranzacţia prin care Mega preia Profi.

► Noi strategii de transparenţă. Retailerii caută modalităţi de a fi mai transparenţi cu privire la lanţurile lor de aprovizionare şi de a reduce amprenta de carbon, dar şi de a sprijini economia locală.

► Revenire la proiecte mici şi specializate. Există o tendinţă crescută de revenire la proiecte mici şi specializate, precum băcănii tradiţionale şi brutării de cartier. 

► Mallurile „stand alone“ dispar. Ele vor fi înlocuite fie cu proiecte mixte, care includ birouri şi locuinţe, fie de strip-malluri, galerii comerciale construite în jurul unei parcări, cu magazine în care se intră din exterior.

AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIA ALIMENTARĂ

► Apa, o problemă în viitor.Tot mai multe com­pa­nii româneşti au investit în irigaţii în ultimii trei ani, iar tendinţa se accentuează în 2024, mai ales, pentru că pot accesa fonduri europene.

► Nevoie mare de finanţare. Anul 2024 va fi unul în care agricultura va avea nevoie de fi­nan­ţare pentru că fermierii au acumulat pier­deri din cauza producţiilor medii sau slabe în anumite zone ale ţării, ale costurilor mari de înfiin­ţare a culturilor în anul agricol 2022-2023, dar şi a preţurilor mici de vânzare a cerealelor, în principal.

► Inteligenţa artificială vrea şi mai mult în câmp deschis. Fermierii români au investit şi au planuri de investiţii în continuare în utilaje performante şi programe de tehnologie care să le optimizeze procesele din ferme, pentru a reduce costurile şi, mai important, pentru a îmbunătăţi procesul decizional.

► De la fermă la furculiţă. Megatendinţa: conceptul „farm to fork“ al UE câştigă teren şi se regăseşte tot mai des în strategiile şi comunicările companiilor din România. 

► Revenirea la rădăcini. În Bucureşti şi în alte mari oraşe din ţară apar tot mai multe restaurante care reinterpretează mâncarea românească. De asemenea, unele companii fac colaborări pentru a crea produse noi, comune, care au la bază un ingredient sau un produs tradiţional consacrat.

PIAŢA MUNCII

► Ritmul recrutării va scădea. Angajatorii spun că recrutarea s-a răcorit vizibil încă din luna septembrie a anului 2023, iar pentru 2024 se aşteaptă la şi mai multă prudenţă.  Astfel, recrutorii cred că piaţa muncii se va contracta în anumite sectoare în 2024.

► Salariile vor creşte într-un ritm mai lent. În 2023, salariile au crescut cu peste 15% de la an la an în toate lunile pentru care există date disponibile. Pentru 2024, angajatorii plănuiesc creşteri mai mici ale salariilor, creşterile de două cifre devin istorie, iar multe industrii văd creşteri de 5% - 7% sau chiar stagnări.

► Vor fi mai mulţi angajaţi plătiţi cu salariul minim pe economie. În octombrie 2023, în România erau 1,89 milioane de contracte de muncă plătite cu salariul minim pe economie. Având în vedere creşterile salariului minim pe economie din 2023 şi pe cea aşteptată pentru 2024, ne putem aştepta la o creştere a numărului de angajaţi plătiţi cu salariul minim.

► Nevoia de muncitori străini rămâne, contingentul nu creşte. Angajatorii susţin că organizaţiile lor au nevoie de muncitori străini şi au cerut supli­mentarea contingentului de muncitori non-UE pentru anul 2024. Dorinţa angajatorilor nu s-a reflectat în deciziile guver­nului, care a decis să menţină contingentul la 100.000 de persoane şi în 2024, similar cu cel din ultimii doi ani.

► Rata şomajului va creşte. În 2024, având în vedere aşteptările privind încetinirea recru­tării, ne putem aştepta la rate ale şomajului mai mari atât la nivel general, cât şi în ceea ce priveşte tinerii.

TURISM ŞI TRANSPORTURI

► Efervescenţă în piaţa hotelieră. Piaţa hote­lie­ră îşi va continua trendul ascendent şi în acest an, iar numărul hotelurilor care se vor deschide în acest an va fi mai mare decât în 2023.

► Turismul de business apasă acceleraţia. După aproape trei ani în care turismul de business a fost puternic afectat de pandemie, anul trecut a reprezentat un motor de creştere pentru hotelurile din marile oraşe. Numărul eveni­men­telor va creşte în acest an, ceea ce va atrage mai mulţi turişti.

► Traficul aerian îşi reia creşterea. Numărul de zboruri înspre şi dinspre aeroporturile din România au înregistrat o scădere de doar 0,3% în 2023 faţă de 2019, considerat anul reper al aviaţiei. Traficul aerian va depăşi pentru prima dată nivelul din 2019 şi îşi va relua creşterea de dinainte de pandemie.

► Vacanţele se scumpesc.Turismul de leisure, în special cel de masă, va apăsa uşor pedala de frână în acest an în contextul în care creşterea costurilor din ultima perioadă a afectat nivelul de trai al turiştilor, ceea ce va duce la o restrângere a bugetelor alocate pentru vacanţe sau chiar o tăiere totală a acestora.

► Mai mulţi bani pe biletele de avion. Preţul biletelor de avion va creşte şi pe baza unor costuri operaţionale mai mari.

IT&C

► Revenire la creşterea investiţiilor. După 2023, când volumul finanţărilor pentru start-up-uri de tehnologie s-a prăbuşit, iar multe companii au dat afară oameni sau chiar s-au închis, anul 2024 ar putea aduce o revenire la creştere a in­ves­tiţiilor, inclusiv pe fondul apariţiei unor fon­duri noi, însă în proiecte care pot obţine profit.

► Transformarea digitală va continua. Transfor­marea digitală va continua la nivelul tuturor industriilor, în prim-plan fiind tehnologiile noi pre­cum inteligenţa artificială, machine learning, blockchain, RPA (Robotic Process Automation) şi no-code/low-code. Companiile sunt însă prudente şi dau OK mai greu proiectelor.

► Generative AI se dezvoltă.Generative AI, tehnologia care a „zguduit“ întreaga piaţă de soluţii IT la nivel global anul trecut, va continua să se dezvolte şi să fie implementată într-o serie de soluţii pentru diferite industrii.

► An greu pentru IT-işti. După ce au pierdut la finele anului trecut o parte din facilităţile fiscale, IT-iştii din corporaţii, dar şi din start-up-uri ar putea avea un nou an greu, cu noi restructurări la orizont, pe fondul cheltu­ielilor mai prudente în tehnologie, dar şi al adopţiei unor noi instrumente bazate pe AI.

► Consolidare în telecom. 2024 pare că va fi anul consolidării în telecom: fostul Romtelecom ar putea dispărea odată cu fuziunea cu Orange, iar Deutsche Telekom şi OTE sunt în pline dis­cuţii de vânzare a Telekom România Mobile, care ar putea să fie finalizate şi ele în acest an.