Fostul preşedinte american Donald Trump şi un grup de politicieni conservatori-populişti din Europa îşi ascut atacurile împotriva maşinilor electrice

Perturbările economice pro­vo­cate de trecerea de la maşini pe benzină la maşini electrice se transfor­mă într-o problemă de cam­panie de ambele părţi ale Atlanticu­lui, scrie Politico.

Trump a declarat nu cu mult timp în urmă că abandonarea mo­torului cu ardere internă ar repre­zen­ta o „tranziţie către şomaj şi inflaţie fără sfârşit“. Cât despre maşinile electrice în sine, acestea sunt prea scumpe şi construite pentru cei care vor să conducă pe distanţe foarte scurte, a susţinut fostul preşedinte american.

În Europa, între timp, maşinile electrice sunt prinse într-un val de re­zistenţă a populiştilor faţă de politi­cile legate de climat în condiţiile în care alegătorii resimt impactul scum­pirilor.

Asemeni lui Trump, ministrul ita­lian al transporturilor Matteo Salvini a denunţat o propusă interdicţie asupra motoarelor cu ardere internă ca fiind o „nebunie“ distrugătoare de locuri de muncă ce ar urma să fie benefică Chinei, în timp ce Alexandr Vondra, un legislator din Cehia, a catalogat susţinătorii limitelor mai stricte privind poluarea auto drept „groparii industriei auto în Europa“.

În Marea Britanie, premierul Rishi Sunak a prelungit data limită privitoare la renunţarea la maşinile pe benzină şi motorină până în 2035 de la 2030, în condiţiile în care acesta se pregăteşte de alegeri.

Nu toţi liderii de dreapta sunt ostili cu privire la maşinile electrice. Liderul maghiar Viktor Orban, de exemplu, adună fabrici de baterii de maşini electrice ca surse de locuri de muncă. Însă discursul antimaşini elec­trice ia amploare în rândul con­servatorilor de pe ambele continente, un ultim exemplu al modului în care avansul tehnologiilor clean energy îi pune în încurcătură pe liderii politici.

În Europa, schimbările electrice, şi în special centralitatea maşinilor, devin o problemă politică în condiţiile în care continentul se pregăteşte pentru o serie de alegeri. În iunie, milioane de cetăţeni europeni vor alege membrii Parlamentului European. Ţări de la Polonia la Belgia organizează de asemenea alegeri naţionale în următorul an.

Sondajele arată o reorientare către dreapta în multe ţări europene, cu o opoziţie în creştere faţă de agenda privind climatul a UE. Chiar şi Germania, unde partidul verzilor este parte a guvernului de coaliţie, are probleme cu ambiţiile UE privind climatul.

Opoziţia faţă de maşini electrice devine o problemă politică şi în Italia. Guvernul condus de Giorgia Meloni s-a alăturat Franţei, Poloniei, Cheiei şi altor ţări în a submina propunerea „Euro 7“ a Comisiei Europene.