Am prins zăpezi mari în copilărie, prilej de bucurie, iar nu de nevroze naţionale. Îmi amintesc că o ninsoare în miez de iarnă (26 ianuarie e miez de iarnă) nu era privită ca fiind ceva ieşit din comun, iar faptul de a sta acasă atunci când era zăpada mare era de la sine înţeles, căci deszăpezirea drumurilor se făcea şi mai anevoios decât acuma, iar absenţa telefoanelor mobile şi a televiziunilor de ştiri însemna că dacă ai rămas blocat în maşină pe câmp mureai fără să mai plângă şi ţaţa Leana în faţa televizorului.
E uşor să trăieşti într-o bulă şi să crezi că doar la noi în ţară se blochează drumurile atunci când e viscol – asta se întâmplă peste tot în lume. Dar cum să ratăm prilejul de a ne mai crede încă o dată proştii-proştilor şi să nu declarăm ritos „doar în România”, convingându-ne unii pe alţii că doar la noi se poate ca autorităţile să fie luate prin surprindere? Cum să ratăm ocazia de a ne isteriza că n-a venit nimeni să ne deszăpezească în timp util aleile ca să putem ieşi noi cu maşina din parcare până la mall, unde avem treabă?
Citiţi mai multe detalii pe www.promotor.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
