Fiecare an este influenţat nu doar de evenimente, ci şi de persoane care "fac agenda" şi care reprezintă repere pentru momentul în care vrei să descifrezi iţele trecutului. Într-un an atât de complicat cum a fost 2011 ce poţi alege ca jaloane pentru viitor? Faptul că economia a crescut în ultima parte a anului peste aşteptări? Faptul că aceeaşi parte a anului a domolit şi optimismul în legătură creşterea viitoare prin acutizarea în Europa a crizei datoriilor suverane? Faptul că pe zona fondurilor europene lucrurile încep să se mişte?
Iată şapte persoane publice sau anonime care, prin ceea ce au făcut în 2011 au influenţat în bine sau în rău societatea.
Unde am fi fost acum fără anul agricol de excepţie?
A "salvat" economia şi a ţinut jos inflaţia. Anul agricol de excepţie a contribuit din plin la creşterea economică a României, atât cât va fi ea, după doi ani consecutivi de cădere. Ce se va întâmpla în 2012 mai ales pe acest fond al prelungirii perioadei fără ploi semnificative, rămâne de văzut, dar, în ceea ce priveşte 2011, cu o valoare estimată a producţiei de 12 mld. euro agricultura s-a aflat în fruntea ramurilor care au mişcat economia în sus, chiar dacă creşterea se va situa pe tot anul la sub 2% din PIB.
Producţiile de grâu, porumb sau floarea soarelui au fost cu 20%-30% mai mari decât în 2011. Acest lucru s-a văzut în trimestrul al treilea când banii câştigaţi în agricultură au asigurat o creştere economică de 4,4%.
Agricultura îşi va majora contribuţia la formarea PIB-ului după ce vom afla datele la T4 spre 7,5% probabil, de la o medie de 6% în anii trecuţi.
Cele patru recolte principale - grâu, porumb, floarea soarelui şi rapiţă - valorează în 2011, la preţurile de pe pieţele externe, 4,5 mld. euro - cu 1,5 mld. euro mai mult decât anul trecut -, iar valoarea totală a producţiei agricole a fost estimată de Ministerul Agriculturii la 12 mld. euro, în creştere cu 20% faţă de 2010, când Institutul Naţional de Statistică a raportat o producţie de 10 mld. euro.
Agricultura a ajutat şi exporturile. Doar în prima jumătate a anului ea a contribuit la exporturi cu 1,7 mld. euro, ceea ce înseamnă un plus de 70% faţă aceeaşi perioadă a lui 2010.
Agricultura a avut partea ei de contribuţie şi la menţinerea inflaţiei în ţintele BNR. În noiembrie, inflaţia anuală a coborât la 3,44%, un nou minim după 1990 după cel din septembrie de 3,45%, De remarcat este că, deşi preţurile au crescut uşor în ultimele luni, în vară ele au scăzut vreme de trei luni ca urmare a ieftinirii alimentelor pe fondul anului agricol bun. Inflaţia a intrat, astfel, în ţinta de 2-4% a BNR, fiind sub estimarea Băncii Naţionale de 4,6% pe întreg anul.
Din acest punct de vedere, latifundarul român sau ţăranul anonim sunt "omul anului 2011" având influenţe mult mai directe în economie decât multe alte personalităţi publice.
În bună măsură şi alte personalităţi au influenţat, în felul lor, anul 2011 ca fiecare alt an, de altfel. Unii au şocat prin atitudinea lor, alţii au avut o influenţă pozitivă.
Leonard Orban sau ce se mai întâmplă pe zona fondurilor europene
Venirea lui Leonard Orban în fruntea nou-înfiinţatului minister al afacerilor europene, în urmă cu câteva luni, s-a petrecut într-un moment destul de complicat al relaţiei Bucureşti-Bruxelles. Fondurile pe Axa prioritară 2 a Programului Operaţional Regional erau blocate din cauza neregulilor, iar pe celelalte programe România nu mai trimitea facturi spre decontare Comisiei Europene. La câteva luni de la venirea în Guvern a lui Orban, aceste probleme au fost rezolvate, chiar dacă România a fost, într-un fel, penalizată prin amânarea plăţii a aproximativ 100 mil. euro, o garanţie cerută de Comisia Europeană că lucrurile vor rămâne într-un făgaş normal. Anul 2012 va fi decisiv pentru noul ministru. Pentru că ţinta pe care şi-a propus-o, anume atragerea în 2012 a 20% din fondurile structurale, ceea ce înseamnă 4 mld. euro, nu este un obiectiv uşor de atins.
Anca Boagiu - proiecte contractate de 1,8 mld. euro
Venirea Ancăi Boagiu în fruntea Ministerului Transporturilor, în septembrie 2010 avea să se cunoască începând cu acest an. Nu că ministerul de resort, unul dintre cele mai avute ministere ar fi rupt gura târgului, dar pe această zonă lucrurile par că încep să se mişte.
Cu un buget în 2011 de 3 mld. euro, Anca Boagiu se poate lăuda cu 58 de kilometri de autostradă finalizaţi, cu 500 de km. de drumuri reabilitate, cu ceva mai mult de 200 de km. de căi ferate reabilitate sau cu două noi staţii de metrou în Bucureşti. Însă, în 2011, au fost contractate proiecte de 1,8 mld. euro, în majoritate fiind implicate fonduri europene, în vreme ce volumul fondurilor atrase de la UE a fost de 330 mil. euro. În execuţie sunt în prezent 430 km. de autostrăzi şi multe din lucrări sunt începute în mandatul Ancăi Boagiu.
Spre ce se îndreaptă Mircea Geoană?
În plan politic, lucrurile nu au fost întotdeauna calme în 2011. Eliminarea din PSD şi apoi din fruntea Senatului a lui Mircea Geoană este cel mai mediatizat eveniment politic al anului care tocmai se încheie. Sondajele arată că acest moment tensionat între fostul şef al PSD, Mircea Geoană şi actualul lider, Victor Ponta, a făcut ca alianţa dintre PSD şi PNL să coboare sub 50% din intenţiile de vot ale populaţiei. Partida pentru alegerile viitoare nu este pierdută pentru USL, dar este de urmărit traseul lui Mircea Geoană care a anunţat că-şi va face un partid şi, sigur, apariţia lui ar putea influenţa jocul electoral din anul 2012. În fond, chiar dacă a pierdut alegerile prezidenţiale în 2009 lucru care a fost începutul unui declin, Mircea Geoană a fost în PSD un om influent, în rândul oamenilor are o imagine bună pentru că nu a fost implicat în afaceri controversate majore.
"Şocul" arestării lui Apostu, primarul fiefului PDL
Un moment şocant l-a reprezentat în 2011 arestarea primarului Clujului, Sorin Apostu. Cel mai influent primar al PDL, cel mai vizibil, a fost arestat pentru corupţie. Şi vorbim despre un om a cărui partid a ajuns la putere cu un discurs violent împotriva corupţiei. Şi alţi reprezentanţi locali sau de la centru ai PDL au avut probleme cu justiţia, dar cazul Apostu se detaşează dintre toate. Pentru că Clujul era fieful PDL, oraşul care din 2004 se afla în mâinile democrat liberalilor, în care actualul premier, Emil Boc, câştigase două mandate de primar, pasându-i sprijinul, când a venit la Palatul Victoria, lui Sorin Apostu care şi el a câştigat alegerile. Arestarea lui a fost un pumnal înfipt în inima PDL, chiar dacă acest partid poate spune: iată noi nu controlăm justiţia de vreme ce vedetele noastre sunt arestate.
Arbitrariul introdus în viaţa publică odată cu comasarea alegerilor
Premierul Emil Boc a ţinut neapărat, spre finele anului, să iasă încă o dată la rampă, angajând răspunderea Guvernului pe legea de comasare a alegerilor locale cu cele generale. Doar că motivaţia publică a acestui demers, anume economii de 20 mil. euro, este neserioasă. Implicaţiile pot fi însă majore: odată că această comasare poate introduce confuzie (se vor alege de către fiecare cetăţean, şase persoane şi instituţii deodată, ceea ce înseamnă tot atâtea buletine de vot stufoase); a doua oară pentru că introduce arbitrariul pentru că mandatul aleşilor locali va fi prelungit, lucru cât se poate de contestabil de vreme ce mandatul este în toată lumea limitat strict în timp; şi, a treia oară, pentru că nu se ştie cum mai pot fi despărţite aceste alegeri când se va pune această problemă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
