Pentru economia romaneasca anul 2004 este crucial pentru integrarea in Uniunea Europeana pentru ca, pe de o parte autoritatile trebuie sa faca progrese importante in privinta indeplinirii conditiilor de integrare in UE, ceea ce inseamna masuri de restructurare/privatizare si de inchidere a marilor intreprinderi cu pierderi, iar pe de alta parte este an electoral. Partidul de guvernamant vrea sa-si consolideze pozitia dupa alegerile din acest an, iar pentru acest lucru are nevoie de cat mai multe voturi. Aceasta inseamna ca restructurarile sau inchiderile nu sunt privite cu ochi buni de electoratul pe care se sprijina. "Anul 2004 este important in sine - dar mai cu seama ca reper pentru directia pe care o va urma economia romaneasca ulterior. Asta deoarece procesul de dezinflatie intra intr-un stadiu critic, in care disciplina financiar-fiscala va conta tot mai mult, iar aceasta din urma va depinde in mod hotarator de restructurarea sectoarelor industriale cheie (ca generarea si distributia de energie)", se arata in ultimul Raport al Societatii Academice din Romania (SAR).
Romania a incheiat anul 2003 cu performante macroeconomice bune, desi nu fara pata. Cresterea economica a depasit usor 4,8%, inflatia a scazut la 14,1%, iar deficitul bugetar s-a situat la 2,3%, sub cel programat, de 2,6%. O buna parte din cresterea economica s-a bazat pe intrarile de bani ale celor peste 2 milioane de romanil care lucreaza in strainatate. La un calcul simplu, acestia au trimis in tara peste 2 miliarde de dolari, bani care au sustinut cresterea consumului intern. Pe de alta parte, lipsa restructurarilor si intarzierea unor privatizari nu au fost de natura sa ajute cresterea PIB. Anul trecut principala problema macroeconomica a reprezentat-o cresterea masiva a deficitului de cont curent, care a ajuns la 6,5% din PIB. Un indicator normal ar fi ca acest deficit sa se situeze in jurul a 5% din PIB. Tensiunile generate de insuficienta restructurare a nucleului dur al industriei s-au perpetuat si au dus la cresterea deficitului comercial. Efectul acestor tensiuni se reflecta in nivelul ridicat al arieratelor de plata in economica, considera expertii SAR.
De ce a crescut deficitul de cont curent?
O prima explicatie are de-a face cu motorul cresterii de anul trecut - cererea interna, spre deosebire de anii anterior, cand acest rol l-au jucat exporturile.
"Alte cauze tin de indisciplina financiara si ineficienta multor actori economici (arieratele permit firmelor sa importe fara sa plateasca creditorii interni), dependenta puternica a exporturilor de importurile de bunuri intermediare, inrautatirea termenilor comerciali (s-a scumpit petrolul), seceta din vara, care a dus la importuri sporite de cereale si alte marfuri alimentare (deficitul pe acest sector a depasit 1 miliard de euro, in crestere cu 60%), capacitatea scazuta de a produce bunuri competitive, aprecierea leului fata de dolar, ceea ce inseamna ca importurile in dolari au devenit mai ieftine, si nu in ultimul rand reducerea subventiei generate pentru export, introdusa in 2000", spune SAR.
De asemenea, creditul de consum a contribuit la cresterea deficitului de cont. Dar nu este principalul factor care explica marirea deficitului comercial. Romania are o problema importanta in privinta atragerii de investitii straine. "Daca investitiile straine directe nu ajuta mai mult la finantarea deficitului de cont curent, iar fluxurile de investitii de portofoliu nu devin mai putin speculative, credibilitatea politicilor economice poate fi pusa sub semnul intrebarii. Asta ar fi chiar paradoxal, avand in vedere ca principalel agentii de rating tocmai au imbunatatit calificativele pentru Romania", crede SAR. Daca deficitul de cont curent se apropie de pragul critic de 7%, Romania va avea probleme mari si va trebui sa opereze ajustari dureroase in economie. Autoritatile incearca sa gaseasca masuri pentru a tempera cresterea deficitului comercial, dar analistii nu le dau prea mari sanse de reusita. Autoritatile si-au asumat indeplinirea unor indicatori economici destul de generosi pentru acest an: aducerea inflatiei la nivelul ci o singura cifa (9%), o rata de crestere a PIB de 5,5% si reducerea deficitului de cont curent la 5,8%. "Probabilitatea de a atinge aceste obiective trebuie evaluata din perspectiva presiunilor unui an electoral, a tendintei crescatoare a deficitului de cont curent si a constrangerilor structurale ale economiei romanesti. In ultima categorie intra deficitele cvasi-fiscale, care vor impovara peste masura bugetul daca nu li se gaseste o rezolvare", spune SAR.
Salvarea ar putea veni de la FMI si Uniunea Europeana care, daca vor face presiuni asupra autoritatilor de a implementa programele economice chiar cu riscul de a pierde o parte din electorat, Romania ar putea sa-si imbunatateasca situatia economica si ar indeplini criteriile de aderare la UE.
Dobanzile, incotro?
O legare mai stransa a monedei nationale de euro este utila realizarii obiectivului de scadere a inflatiei, apreciaza autorii raportului. BNR a majorat de la inceputul anului ponderea monedei europene in cosul dupa care urmareste pozitia leului de la 60%, la 75%, pondere care reflecta modificarile din structura schimburilor comerciale ale Romaniei, precum si a datoriei externe.
SAR considera insa ca aprecierea leului in termeni reali se poate lasa mult asteptata in conditiile in care arieratele nu sunt diminuate, politica salariala nu este prudenta, iar deficitul bugetar nu este tinut sub control. In 2003, leul s-a apreciat in termeni reali cu 3% fata de cosul valutar al BNR.
Analistii considera ca, daca dezinflatia are succes si exista suficient suport fiscal in acest sens, ratele debanzilor vor scadea in cateva luni cu conditia ca guvernul sa reziste presiunilor populiste.
cristian.hostiuc@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
