Piata produselor lactate va trece in urmatorii trei-patru ani de un miliard de euro, in timp ce industria va procesa 2 miliarde de litri de lapte anual, aproape dublu fata de cantitatea procesata in prezent.
"Dupa integrarea in Uniunea Europeana, piata produselor lactate va fi mult mai mare. Vor exista mai multe tipuri de produse, inovatii catre consumator, oportunitati noi combinate cu un trend mai modern de consum. Un exemplu il reprezinta noii consumatori de cereale, care vin sa imbogateasca piata lactatelor", spune Valeriu Steriu, presedintele Asociatiei Patronale din Industria Laptelui (APRIL). In opinia lui, piata va trece de un miliard de euro inainte de 2010.
In prezent valoarea pietei depaseste 750 mil. euro, in conditiile in care Romania a negociat cu UE o cota de 3,3 miliarde de litri de lapte anual, dintre care doar 1,2 miliarde sunt procesate in prezent in sistem industrializat.
Ritmul de crestere al pietei va depinde in principal de doi factori, in opinia lui Gerbrant de Boer, directorului general al Friesland Romania, cel mai mare jucator de pe piata produselor lactate.
"Cresterea puterii de cumparare va determina si o crestere a pietei, insa ritmul nu ar fi mai mare, in acest caz, de 2-3% anual. Un ritm mult mai accelerat, de 10-15%, ar putea fi atins anual in conditiile in care s-ar reduce piata neagra (vanzarile din piete agroalimentare - n. red.), situatie care depinde in mare parte de masurile luate de autoritati", spune De Boer.
Potrivit principalilor jucatori din industrie, piata de lactate creste datorita dezvoltarii sectorului intern, crestere care se va mentine si in perioada urmatoare.
"Consumatorul mai bine informat devine din ce in ce mai incantat de politica de branduri din industria laptelui", spune Steriu. Acest fapt este si un atu catre cresterea pietei de produse procesate industrial in detrimentul autoconsumului sau al vanzarilor din pietele agroalimentare. "Din ianuarie 2007 vor patrunde cu siguranta produse superioare la nivel de ambalaj care vor atrage curiozitatea consumatorului", mai spune Steriu.
Pe de alta parte, Gheorghe Petrisor, director de achizitii al companiei Danone, spune ca pana in 2008, peste 70% din lapte ar trebui procesat in sistem industrializat pentru a fi competitivi pe piata europeana.
In acest moment, pe piata lactatelor exista aproape 500 de companii, dintre care doar 100 au realizat investitii pentru alinierea la normele de siguranta alimentara. Dintre acestea, mai putin de 80 sunt certificate pentru a exporta in Uniunea Europeana, potrivit datelor APRIL.
Una dintre cele mai importante caracteristici ale pietei locale se refera la fragmentarea ei, majoritatea jucatorilor fiind societati mici, locale. Companiile multinationale sunt putine, dar se concentreaza in varful pietei.
Astfel, trei dintre primii cinci jucatori pe piata lactatelor sunt filiale locale ale unor companii alimentare europene.
Friesland, numarul unu pe piata locala, cu o cifra de afaceri de 90 de milioane de euro in 2005, este filiala Friesland Foods din Olanda.
Danone, liderul pietei iaurturilor, cu o cifra de afaceri de 70 de milioane de euro in 2005, face parte din cunoscutul grup alimentar francez cu acelasi nume.
Cea de-a treia companie membra a unei companii straine este Hochland, care detine doua fabrici de branzeturi la Sighisoara si Sovata.
"Numarul multinationalelor prezente pe piata nu este mare, raportat la alte industrii, insa cota de piata pe care o detin este semnificativa. Avem trei jucatori care realizeaza o cifra de afaceri de circa 200 de milioane de euro", spune De Boer.
El considera ca pana in 2010 multi producatori mici ar putea inceta sa mai produca. Astfel, in opinia directorului general al Friesland Romania, numarul fabricilor care produc lactate va fi redus la jumatate fata de cel existent in prezent.
"Companiile locale vor creste sau vor disparea", spune de Boer.
El considera ca jucatorii mari, aflati astazi in top 10, nu vor castiga procente semnificativ mai mari in cota de piata. "Va exista o crestere mai mare din partea companiilor romanesti de dimensiuni medii, care fie vor deveni nationale, fie vor sti sa profite de pe urma unui statut regional", mai spune de Boer.
Un alt aspect care va influenta piata dupa integrare va fi marimea importurilor, a caror pondere este nesemnificativa in prezent, fiind situata sub 5%. "Marimea importurilor va depinde de rata de schimb, dar si de nivelul de reusita atins de producatori si de procesatori in aplicarea normelor europene", explica de Boer.
In opinia lui, pasii pe care-i va face industria de lactate pentru a se alinia la normele europene nu trebuie sa fie "uriasi", ci trebuie sa existe o evolutie treptata. "O serie de reglementari prea dure pentru producatori ar putea duce chiar la o situatie in care piata de produse lactate sa fie dominata de importuri pana in 2010", spune De Boer.
Ultimul indicator care va influenta mersul pietei va fi expansiunea retailerilor. "Pana in 2010 acestia isi vor dubla cota de piata, ceea ce va determina o serie de negocieri mai dificile. Situatia aceasta ar putea contribui si ea la disparitia unor producatori locali", explica De Boer.
Datele companiilor de cercetare prezente pe piata locala, dar si rapoartele internationale demonstreaza ca piata produselor lactate este una dintre cele mai dinamice din tara. Romania a inregistrat in perioada 1998-2004 cel mai accentuat ritm de crestere la nivel mondial, cu o medie anuala de crestere de 25%, piata locala de lactate a depasit evolutia unor alte piete emergente precum Venezuela, cu o crestere de 21,6% si Vietnam cu 16%, potrivit unui raport al Euromonitor International.
Studiul "Piata mondiala a produselor lactate" arata ca pietele emergente sunt lideri de crestere in industria produselor lactate. Marea parte a acestei evolutii este pusa de specialistii Euromonitor pe seama dezvoltarii formelor de comert modern. Potrivit datelor prezentate de Euromonitor, in 2004, piata produselor lactate in Romania ajunsese la aproape un miliard de dolari.
"In urmatorii ani, una dintre prioritatile industriei de produse lactate ar trebui sa fie exportul de produse cu valoare adaugata (branzeturi), cu un plus pentru sprijinirea exportului in statele din afara Uniunii Europene", considera Steriu.
El spune ca politica pentru perioda urmatoare vizeaza definirea unei strategii pe cateva directii clare. "E evident ca nu ne putem bate cu Olanda, care la aceleasi costuri obtine o productie de trei ori mai mare, asa ca alternativele ar putea veni din partea produselor bio, stimularea exportului si marketingul pe pietele externe", spune Steriu.
In opinia lui, tarile arabe pot fi un pariu castigator pentru produsele lactate "made in Romania". "Rusia e deja o cauza pierduta, dar avem un nume bun pentru branzeturi in Orientul Mijlociu", spune Steriu.
"Pe piata locala, competitia nu va mai fi intre procesatori, ci intre modalitatile in care noii veniti vor gasi alte surse de lapte", explica Steriu.
Un exemplu in acest sens il reprezinta compania israeliana Tnuva, care a demarat o investitie de peste 50 de milioane de euro in Romania, urmand sa produca iaurturi printr-un parteneriat cu francezii de la Yoplait.
Primul pas al proiectului companiei israeliene urmareste constructia unei ferme gigant pentru furnizarea de lapte, iar decizia de a investi in Bucuresti este strategica pentru ca partea de sud a tarii nu era suficient acoperita.
Tnuva este a doua companie straina care investeste in constructia greenfield a unei fabrici de produse lactate, dupa grupul francez Danone.
Celelalte companii multinationale au preferat sa-si consolideze pozitia din Romania numai prin achizitii.
Valorea achizitiilor realizate de Friesland in Romania de la inceputul anului 2000, cand a achizitionat prima fabrica, depaseste 17 mil. euro. Prin intermediul acestor operatiuni, grupul olandez estimeaza in acest an afaceri de 100 de milioane de euro.
Steriu considera ca in industria lactatelor se poate vorbi despre trei categorii de producatori. La baza ierarhiei exista fabricile care nu insemnau nimic in trecut, dar care au realizat investitii din fonduri Sapard. "Acestea pleaca de la statutul de fabrici judetene, ale caror vanzari tintesc si judetele din jur. Toate aceste companii au o cifra de afaceri intre 1-10 milioane de euro", spune Steriu. De fapt, cea mai mare parte a companiilor din industrie se regasesc la acest nivel.
Al doilea pluton este reprezentat de companiile mijlocii, ale caror afaceri trec de 10 mil. euro. In aceasta categorie intra companii precum Covalact, Prodlacta, Remetea, Raraul sau Racova-Com Agro Pan. "Sunt acele companii care au fost curtate de multinationale, dar care nu au ajuns la intelegere din cauza pretului", spune Steriu. In opinia lui, din acest pluton se desprind Albalact si Covalact. Producatorul din judetul Alba a investit puternic in marketing in ultimii doi ani si a inregistrat o dublare a afacerilor intr-o perioada scurta de timp.
Cu un nou brand, Zuzu, lansat in acest an, dar si prin dublarea capacitatilor de productie, compania din Alba Iulia estimeaza o cifra de afaceri de 30 de milioane de euro in 2007. Anul trecut, compania a inregistrat o crestere de 50% a cifrei de afaceri, pana la 16,5 milioane de euro. Potrivit rezultatelor preliminare, compania a obtinut un profit net de 825.000 de euro, cu 25% mai mare decat in 2004.
Un alt jucator care se desprinde din randul companiilor situate in top 10 este Covalact din judetul Harghita, care beneficiaza de un parteneriat cu olandezii de la Campina.
Covalact a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 50 mil. lei (13,6 mil. euro), in crestere cu 12% fata de 2004. Potrivit informatiilor companiei, profitul a fost insa mai mic fata de 2004, din cauza majorarii pretului la utilitati si a scumpirii materiei prime cu 10%.
Companiile de top din industria produselor lactate sunt Friesland, Danone, LaDorna si Hochland, afacerile acestor companii trecand de 30 de milioane de euro.
Danone, care a vandut anul trecut aproape o jumatate de miliard de iaurturi, a inregistrat o crestere de 45% a cifrei de afaceri, pana la peste 70 de milioane de euro. Potrivit datelor companiei, cu un consum de 4kg/cap de locuitor, Romania se afla mult in urma statelor vecine, unde consumul anual variaza intre 15-20 kg/cap de locuitor, sau a unora dintre statele vestice, unde consumul ajunge si la 35kg/cap de locuitor. Potrivit studiilor Danone, in Romania consumul individual de iaurt este de 4,4 kilograme anual, fata de cele 33 kilograme de iaurt consumate de un francez, de exemplu.
Pentru Jean Valvis, presedintele grupului LaDorna, unul dintre primii trei jucatori din industria produselor lactate, exportul de produse ecologice reprezinta una dintre cele mai mari provocari in anii urmatori. LaDorna a inceput anul trecut exportul de produse bio in Grecia, in special lapte, cascaval si svaiter.
Hotarat sa "umple" Carpatii de ferme bio-ecologice, Valvis a anuntat ca anul acesta va mai crea alte 125 de microferme, in urma unui parteneriat cu agentia Sapard, valoarea proiectului depasind 13 milioane de euro.
LaDorna are deja 170 de ferme bio-ecologice, 130 din ele fiind finalizate in acest an in urma unei investitii de peste 14 milioane de euro. Pentru implementarea acestor ferme, contributia Sapard a fost de 50%.
Anul trecut, LaDorna a finalizat o investitie de peste 5 mil. euro in doua noi facilitati de productie, LaDorna Agri, care produce iaurt si branza tartinabila, si Lactate Dobrogene, axata pe productia de branza feta si pe cascaval. Prin investitia din cadrul LaDorna Agri, compania a intrat pe segmentul iaurturilor considerat unul dintre principalele motoare de crestere in perioada urmatoare. Grupul, care detine noua unitati de productie in Moldova si Dobrogea, estimeaza ca pana in 2007 va realiza o cifra de afaceri de 100 mil. euro, fata de circa 45 de mil. euro la sfarsitul lui 2005.
Daca pana anul trecut LaDorna producea doar lapte si branzeturi, in 2005 grupul a intrat si pe segmentul iaurturilor si al branzei telemea.
Pentru producatori, unul dintre aspectele care va influenta decisiv dezvoltarea industriei de lactate se refera la dezvoltarea fermelor.
Daca in prezent peste 80% din laptele procesat de catre companii vine de la ferme mici, in 2010 circa 65-70% din lapte va fi furnizat de catre ferme medii si mari, dupa cum apreciaza directorul general al Friesland Romania.
"Explozia pe piata laptelui va veni din partea fermelor medii si mari, contrar cu ceea ce se intampla astazi", este de parere De Boer.
Marimea unei ferme din Romania este net inferioara celor din Occident. In timp ce in Franta, o ferma are in medie 70 de capete, iar in Austria in jur de 35, in Romania media este de 2 capete pe exploatatie, situatie care nu acorda sanse prea mari de supravietuire pentru micii fermieri locali.
"Modelul fermelor europene se ridica deja la 100 de animale pe exploatatie si cred ca va ajunge la 400 de capete in doar cativa ani", spune Petrica Azoitei, care detine o ferma cu 610 capete langa Focsani. De aproape sase ani, el este unul dintre principalii furnizori ai companiei Danone.
Ferma de la Focsani se intinde pe o suprafata de 6 hectare de teren si are in prezent 14 angajati. Anul acesta, se afla la a doua finantare Sapard, in valoare de 130.000 de euro pentru achizitia de utilaje moderne.
Valoarea totala a investitiilor realizate la Focsani depaseste 700.000 de euro in ultimii sase ani.
Productivitatea in cadrul fermei a crescut de la 3.500 de litri de lapte/ cap de vaca/an in 1998, la 7.500 de litri in prezent, estimarile proprietarului indicand spre o productie de 9000 de litri de lapte/cap de vaca in urmatorii trei ani.
"Am pierdut in ultimii doi-trei ani oportunitatea de a folosi fonduri europene pentru ca nu am fost suficient de abili pentru a-i invata pe fermieri sa acceseze fonduri. Nu am fost pregatiti cu logistica necesara pentru a accesa fondurile", spune Gheorghe Petrisor.
Numarul total de proiecte finantate din 2000 pana in prezent prin programul Sapard in domeniul procesarii laptelui este de 59. Valoarea contributiei Sapard este de 28,81 mil. euro, adica jumatate din valoarea totala eligibila a unui proiect, cealalta jumatate fiind asigurata de catre beneficiar. Suma este extrem de mica, daca ne raportam la cele aproape 715 milioane de euro acordate pana in prezent de catre Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit pentru dezvoltarea rurala.
"Vom asista in perioada urmatoare la o adevarata batalie pe fermieri", spune Petrisor. In prezent, circa 70% din structura de colectare a Danone Romania vine din ferme.
Potrivit presedintelui APRIL, chiar daca exista unele progrese ale fermelor romanesti, suntem inca departe de notiunea de ferma europeana, in primul rand din cauza dimensiunii fermelor. "Ne lipseste notiunea de ferma familiala", spune Steriu.
"Europa tinde sa mearga spre fermele mari (200-300 de capete si 2-3 angajati)", considera el.
Fragmentarea sistemului de colectare a laptelui i-a tinut multa vreme departe de piata locala pe producatorii occidentali. Dupa Friesland, Danone si Hochland, pasul facut anul trecut de Tnuva ar putea fi urmat si de alte companii multinationale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
