Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) s-a aflat in umbra Uniunii Europene si a NATO atunci cand, dupa 1989, Romania si-a fixat strategiile de integrare economica si politica. Nici primirea Republicii Cehe in 1995, apoi a Ungariei si Poloniei, in 1996, in randul membrilor OECD nu a deschis apetitul tarii noastre catre o organizatie ce are drept misiune declarata "dezvoltarea economica, cresterea eficientei, perfectionarea economiei de piata, extinderea comertului liber si sustinerea dezvoltarii statelor industrializate si in curs de dezvoltare" - toate tinte declarate ale statelor aflate in tranzitie. Pentru unele state alaturi de care Romania aspira la statutul de membru UE, aderarea la OECD este insa un obiectiv prioritar. Slovacia are in vedere, pe langa populara competitie pentru Uniunea Europeana, inscrierea intre membrii OECD inca in acest an dupa ce, in februarie, a primit acordul de principiu si a semnat unul dintre cele trei dosare de negociere. Guvernul de la Bratislava mai are de prezentat doua dosare inainte ca statele membre sa acorde, in septembrie, statutul de membru cu drepturi depline celui de-al doilea stat desprins din Cehoslovacia dupa 1993. Slovacia si-a exprimat intentia de a deveni membra OECD inca din 1996, dupa ce vecinii sai - Ungaria, Polonia si Cehia - fusesera admisi in clubul celor mai dezvoltate state. Pana la schimbarea politica din 1998 insa, OECD a considerat economia slovaca insuficient de transparenta, abia Guvernul lui Mikulas Dzurinda facand primii pasi in negocierile care au condus la acordul obtinut in februarie la Paris.
Mostenitoarea Planului Marshall
Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica a rezultat in urma restructurarii OEEC (Organizatia pentru Cooperare Economica Europeana), organism infiintat de statele Europei Occidentale dupa cel de-al doilea razboi mondial pentru gestionarea resurselor oferite de Statele Unite si Canada prin Planul Marshall. Dupa aproape patru decade, OECD si-a largit aria de interes de la statele membre catre economia mondiala, facand uz de experienta acumulata in materie economii in formare sau in tranzitie de la un sistem planificat la unul de piata. Pe langa cele 29 state fondatoare, cele europene plus Statele Unite si Canada, s-au alaturat pe rand Australia, Noua Zeelanda, Japonia, Coreea si Mexic, apoi cele trei state central europene. OECD cere membrilor sai armonizarea legislativa, in special in domeniul economic. Slovacia a trebuit, spre exemplu, sa amendeze legile privind regimul convertibilitatii monedei nationale, investitiilor colective, a asigurarilor si a instrumentelor financiare. Legea auditului va fi de asemenea amendata inaintea primirii in organizatie. Calitatea de membru nu este, in orice caz, numai o chestiune legislativa, conditiile macroeconomice fiind in egala masura luate in calcul. OECD are in vedere deficitul fiscal, deficitul de cont curent si situatia sistemului bancar si a marilor companii.
De ce OECD?
Potrivit lui Eric Burgeat, director in cadrul organizatiei, calitatea de membru va permite integrarea ecomnomica a Slovaciei in mediul economic mondial. Calitatea de membru OECD va creste, in opinia analistilor, volumul investitiilor straine directe in Slovacia, si va stabiliza ratingul de care se bucura tara din partea agentiilor specializate, ceea ce va avea drept rezultat un mediu favorabil pentru imprumuturile de pe piata externa de capital. Jan Jursa, negociatorul Slovaciei in relatia cu OECD spune ca "noi, Guvernul slovac, asteptam sporirea investitiilor straine dupa capatarea statutului de membru" iar Jan Toth, analist la ING Barings, spune ca imprumuturile din partea institutiilor financiare straine vor deveni mult mai accesibile datorita gradului scazut de risc perceput. "Bancile si investitorii va trebui, in mod tehnic, sa creeze mai putine provizioane atunci cand acorda imprumuturi Slovaciei", spune Toth, continuand - "pe de alta parte, calitatea Slovaciei de membra OECD va diminua ponderera capitalului speculativ pe aceasta piata, ceea ce este o veste buna". Cel mai important este insa in opinia lui Toth efectul pozitiv pe care il va avea decizia asteptata in septembrie asupra hotararii Guvernului de a continua reformele incepute.
Exista si critici
Exista insa si critici ai organizatiei, care aduc in discutie crizele financiare internationale incepand cu cea din Mexic si sfarsind cu cea din Asia de Sud-Est, crize in care OECD a facut prea putin pentru stabilizarea situatiei. De asemenea, avantajele oferite statelor membre ale organizatiei sunt considerate de catre acestia dicriminatorie in defavoarea noilor membrii din Europa Centrala. Unul dintre mecanismele prin care aceasta discriminare si-ar face prezenta este cel al criteriilor de garantie oferite statelor membre. In vreme ce organizatia ofera garantii totale pentru membrii vechi, statele nou admise nu se bucura de aceasta facilitate considerata importanta de catre investitori. Totusi, considera Toth, chiar daca nu li se acorda garantii totale, statele nou primite se afla intr-o pozitie net favorabila in comparatie cu cea inregistrata inainte de a fi primite. "Aceasta inseamna numai ca noile state nu au aceleasi avantaje precum cele fondatoare. Ele se vor bucura de o reducere de 50% a riscului initial, ceea ce totusi inseamna un avantaj".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
