Miza canalului Bastroe inaugurat saptamana trecuta de Ucraina este de anvergura mult mai mare decat la prima vedere. Canalul, care se desprinde ca o ramura spre nord din bratul Chilia cu cateva zeci de kilometri inainte de varsarea acestuia in mare, nu este decat prima etapa din proiectul unui canal de 164 de km, Dunare-Marea Neagra.
Acest canal va asigura legatura dintre porturile ucrainiene Reni si Ismail si Marea Neagra indepedent de caile navigabile romanesti. Practic, asa cum dispune Romania de calea navigabila Galati - Marea Neagra care trece numai prin Romania asa va dispune si Ucraina de o cale navigabila Reni - Marea Neagra care trece numai pe teritoriul ucrainean.
Acest canal ucrainean va fi sapat pe bratul Chilia, de partea ucraineana, astfel incat sa permita trecerea unor nave maritime de 25.000 tone DDW. Astfel de nave trec acum doar pe canalul Sulina. Accesul la Reni pe canalul ucrainean va fi insa de doua ori mai lung decat accesul pe canalul Sulina. Toata lucrarea este estimata sa se incheie in 2008.
"Este greu de spus cate nave vor prefera aceasta cale, avand in vedere ca este de doua ori mai lunga", explica Guvernatorul Deltei Dunarii, Virgil Munteanu. Miza poate fi insa nu atat economica, cat strategica.
Astfel, ucrainienii (si rusii, cu care au legaturi, mai nou, din ce in ce mai bune) vor avea o iesire "separata" la Marea Neagra in cel mai sudic punct al teritoriului lor, in "coasta" Moldovei, dar, si mai important, a Romaniei, deci a teritoriului NATO.
Guvernatorul afirma ca impactul ecologic asupra Deltei se va datora atat scaderii nivelului apei ca urmare a preluarii unei cantitati mai mari de apa pe Chilia cat si lucrarilor de adancire si apoi traficului.
"Vor fi dezechilibre hidrologice si dezechilibre ecologice", spune Munteanu. Spre exemplu, 95% din scrumbia de Dunare urca sa-si depuna icrele pe bratul Chilia.
"De asemenea, vor fi afectate cele doua obiective mari ecologice din nordul Deltei romanesti: colonia de pelicani Rosca Buhaiova si padurea Letea", spune Guvernatorul.
Delta Dunarii adaposteste a doua colonie de pelicani ca marime din Europa.
Romania face acum studii de impact si pentru evaluarea posibilitatilor de contracarare.
Una din ideile vehiculate ar fi construirea alternativa a unui canal care sa "aduca" apa iarasi la noi. "Sunt tot felul de idei. Nu putem sa ne pronuntam anticipat. Sunt necesare studii aprofundate", a spus Guvernatorul.
Acum a fost obtinuta aprobarea financiara pentru aceste studii.
Dar de ce ar trebui Ucraina sa dea socoteala pentru constructia unui canal pe teritoriul sau? "Pentru ca este vorba de ape de frontiera, care se supun conventiei de la ESPO (o conventie asupra lucrarilor in ape de frontiera - n.red). Ucraina trebuie sa comunice partii romane impactul transfrontalier al constructiei acestui canal.
Deocamdata s-a produs vreun impact negativ vizibil? "Nu. Toata discutia este asupra impactului negativ care se va produce in viitor prin constructia acestui canal de 164 de km. Este o chestiune de perspectiva, dar trebuie discutata din timp", a mai spus Guvernatorul.
Ce risca Ucraina daca nu opreste constructia canalului?
Romania nu are prea mari sperante ca partea ucraineana sa opreasca constructia calalului Bastroie, cel putin pana dupa alegerile din Ucraina. Ar presupune costuri electorale pentru ca inaugurarea canalului a fost una dintre promsisiunile apropiatilor partidului presedintelui Leonid Kucima. Este insa de asteptat ca acest lucru sa se petreaca dupa alegeri, spune secretarul de stat in MAE, Bogdan Aurescu. Presiunile internationale (venite din partea UE, a SUA, a UNESCO), o eventuala rezolutie a comisiei speciale de ancheta (care s-a constituit in baza Conventiei de la Espoo) ar putea convinge Ucraina sa renunte. Dar la fel de bine aceste presiuni ar putea sa nu aiba efect. Daca eventualele sanctiuni care ar veni din partea anumitor tari vor fi mai mici decat beneficile pe care le aduce constructia canalului Bastroe, atunci probabil ca Ucraina va continua. Pentru ca, dincolo de ratiunie ecologice care au fost invocate in ultimile luni pentru stoparea lucrarilor, beneficiile ar putea fi foare mari. De altfel, fostul prim ministru, Petre Roman afirma ca principala miza a jocului este cea economica. Prin constructia canalului, Ucraina va avea iesire la Marea Neagra, fara sa mai intre pe bratul Chilia.
Aproape doua treimi din debitul Dunarii (58%) se varsa in Dunare prin acest brat (fata de 19,9% prin Sulina si 22% prin Sfantul Gheorghe), dar, la varsare, el formeaza un fel de estuar, care nu permite intrarea navelor foarte mari. Acest lucru poate fi facut acum prin Bastroe. Chilia este si cel mai lat canal - 39 de metri latime (34 Sulina, 26 Sfantul Gheorghe). Asadar, constructia canalului Bastroe, permite ucrainenilor sa trimita nave de mare tonaj pe acest traseu in zona in care Chilia permite navigarea unor nave cu un pescaj mare. Navele maritime intra asadar prin Bastroe si nevigheaza apoi fara probleme pe bratul Chilia, spre Tulcea, Galati si mult mai departe platind taxe partii ucrainene, dar nu si partii romane. Potrivit Coventiei Dunarii, Romania se obliga sa intretina navigabilitatea pe bratul Sulina (cel mai tranzitat) si are dreptul sa perceapa o taxa pentru acest lucru. Cine prefera varianta Bastroe, pentru a intra pe Chilia si apoi in Dunare, plateste, asadar ucrainenilor.
Petre Roman spune ca pe termen lung acest lucru poate avea o relevanta economica forte mare. Daca acum agentii economici vorbesc de o influenta asupra Romaniei redusa, este si pentru faptul ca, probabil, multi se refera la traficul fluvial, care poate fi facut si prin Sulina sau canalul Dunare-Marea Neagra (in cazul convoaielor de barje). Dar, pe termen lung si canalul Sulina si Sfantul Gheorghe ar putea fi afectate pentru ca noul canal ucrainean va absorbi un volum mai mare din debitul Dunarii. Va lasa celelalte canale fara apa, si este important pentru ca reducerea cu doar 2% a debitului, intr-o vreme nu prea prielnica, ar putea determina suspendarea traficului in anume parti a anului, pe Sulina si Sfantul Gheorghe, arata Petre Roman.
Este vorba mai apoi de un efort suplimentar de intretinere pentru ca, anual, nu mai putin de 1,5 milioane de tone de aluviuni patrund pe bratele Dunarii.
Este posibil, asadar, ca si campania electorala din Ucraina sa alimenteze aceasta disputa, dar si, iata, considerente economice. Ce se va intampla daca, Ucraina nu renunta, in ciuda protestelor internationale? Bogdan Aurescu spune ca, in acest caz, Romania va lua masuri de alta natura. Deja guvernul a alocat 1 miliarde de lei pentru un studiu de impact. In discutie a fost luat, la un moment dat, constructia unui canal paralel cu Bastroe. Surse din MAE spune ca sunt examinate si alte variante cum ar fi constructia unui dig in aval de Bastroe, care sa faca impracticabil canalul ucrainean si sa-i oblige pe cei de la Kiev sa intrerupa lucrarile.
sorin.pislaru@zf.ro ; iulian.anghel@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
