Pe o piata matura in care numarul jucatorilor de profil este de ordinul sutelor sau miilor, iesirea a doi jucatori ar trece probabil neobservata, insa in Romania retailul specializat este slab reprezentat, cu maxim cinci jucatori puternici. In conditiile in care ambele companii, atat Vinlux, cat si Depozitul de Vinuri anuntasera planuri de extindere la nivel national, decizia celor doua companii de a iesi de pe piata este mai importanta.
Depozitul de Vinuri, afacere dezvoltata de omul de afaceri Octavian Radu, proprietarul grupului de firme RTC, si Vinlux, detinuta de Alexandru Constantin, care are businessuri in domeniul metalurgic, si-au incetat operatiunile in aceasta luna.
In cazul Vinlux, inchiderea magazinului a fost justificata de directorul general Nick Filip prin "motive personale", acesta confirmand inchiderea magazinului din zona Palatului Parlamentului, fara a dori sa intre in detalii.
Anul trecut Vinlux a inregistrat o cifra de afaceri de aproape 100.000 de euro si pierderi de 15.000 de euro, potrivit datelor Ministerului de Finante.
In cazul Depozitului de Vinuri, Octavian Radu spune ca a fost vorba de un cumul de factori, printre care enumera alternativa pe care o reprezinta vinurile romanesti la cele de import, lipsa unei culturi a vinului suficient dezvoltata sau resursele financiare necesare "disproportionate" in raport cu dimensiunea businessului.
Octavian Radu spune ca distributia de vinuri ca business stand-alone nu este competitiva in comparatie cu distributia de vinuri atasata unei distributii de bauturi alcoolice tari.
Depozitul de Vinuri si-a triplat anul trecut cifra de afaceri in lei fata de 2005, pana la peste un milion de euro. Compania importa peste 350 de sortimente de vin, avand si un magazin propriu Vices&More, situat in Capitala. Divizia de distributie de vin adusese pe piata locala si berea Krombacher sau ice-tea-ul Canabis, produse pentru care grupul detinea distributia exclusiva
Mari operatori de retele de retail de vin nu au intrat deocamdata pe piata locala, deoarece volumele comercializate nu sunt suficiente pentru justifica o investitie.
"Investitia initiala intr-un magazin specializat este de minim 50.000 de euro, la care se adauga un fond de marfa de cel putin aceeasi suma si cheltuielile cu personalul si de comunicare. In total 120.000-150.000 de euro. Amortizarea se realizeaza in 3-4 ani", a spus Catalin Paduraru, actionarul majoritar al Vinexpert, cel mai mare retailer de vin de pe piata locala.
Paduraru este de parere ca nu volumul vanzarilor regleaza pozitia in piata a unor astfel de magazine, ci "structura ofertei, calificarea personalului si cota de credibilitate".
Potrivit lui Paduraru, la nivelul unui stat exista mii de magazine de vinuri, existand retele care au si peste o suta de magazine.
Pe o piata imatura, asa cum este cea romaneasca in acest moment, retailerii de pe segmentul mediu au sanse mai mari de a rezista, insa numai daca migreaza spre "sus", "high", si "lux", sau spre hard-discount.
Consumatorii de vin din segmentul mediu de pret ar putea gasi o alternativa in retele de hiper si supermarketuri, insa nici aici cresterea nu a fost una spectaculoasa de la inceputul anului. Astfel in reteaua Carrefour, in primele sase luni vanzarile de vinuri au fost mai mari cu 8% (in cantitate) comparativ cu perioada similara a anului trecut.
"Trendul din primele sase luni s-a pastrat pana in luna august. De obicei vanzarile de vin stagneaza in iunie si iulie si incep sa creasca odata cu luna august.", a spus Andreea Mihai, director de marketing al Carrefour Romania.
Segmentul superior de pret ramane insa neatacat de retailerii generalisti.
"Hipermarketurile nu fac concurenta decat in segmentul neinitiatilor. La alimentara, vinul este doar aliment. In magazinele specializate sunt de gasit vinuri cu valoare adaugata: semne culturale, provocari senzoriale, emotii, confirmari ale bunastarii, dovezi ale cunoasterii", spune Catalin Paduraru.
Cu toate ca la inceputul anului estimarile indicau faptul ca importurile de vin ar putea lua cu asalt piata, pana acum prezenta acestora nu este foarte puternica. Potrivit datelor furnizate de Murfatlar, cota de piata a vinurilor imbuteliate de import este de 3% in acest moment, iar inainte de aderarea la UE ponderea vinurilor de import era de peste 1%. Odata cu eliminarea taxelor vamale la vinurile de import, atractivitatea acestora in Romania se astepta sa fie in crestere, iar in aceste conditii importatorii si retailerii nu au decat de castigat.
Batalia, spuneau jucatorii din industrie, se va duce pe segmentele diametral opuse de pret, cel foarte scazut si cel de lux. Importurile nu au castigat insa foarte mult din preferintele de consum al romanilor, insa au facut primele victime: retailerii specializati.
Cu toate ca gusturile romanilor in materie de vin au inceput sa se slefuiasca, iar incet, incet consumul de vin imbuteliat castiga teren in detrimentul consumului de vin produs in gospodaria proprie, obiceiurile de consum par sa nu justifice o investitie intr-un magazin de vinuri.
Potrivit estimarilor din industrie, aceasta situatie urmeaza sa se schimbe in urmatorii doi ani, cand piata va ajunge la maturizare, consumul de vin imbuteliat urmand sa fie de zeci de ori mai mare comparativ cu nivelul actual. In acest moment, consumul anual de vin pe cap de locuitor se ridica la 26,6 litri, incluzand aici si autoconsumul sau vinul produs in gospondaria proprie, potrivit datelor furnizate de producatorul Murfatlar.
Consumul de vin imbuteliat este de aproximativ 3 litri pe cap de locuitor, in timp ce in Franta este de 59 de litri pe cap de locuitor, iar in Spania de 47 de litri pe cap de locuitor. In aceste conditii, Romania se situeaza la mijloc in topul consumatorilor de vin din Europa. Pe fondul consumului redus de vin, s-a majorat consumul la alte bauturi, in topul preferintelor romanilor aflandu-se berea. La sfarsitul anului 2006, consumul de bere pe cap de locuitor a resimtit o crestere de 16%, ajungand pana la 81 de litri, aproape de media consumului de bere la nivel european.
In Romania se consuma bere aproximativ la fel de mult ca in Slovacia si Ungaria, unde in 2006 s-au consumat in medie 82,5 litri, respectiv 80,1 litri de bere, dar mai mult ca in Spania, 79 litri, sau Italia si Franta, unde consumul de bere este de doar 30 de litri anual pe cap de locuitor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
