Dezbaterea publica declansata recent in Franta referitoare la problema energiei atrage inca o data atentia asupra faptului ca nici macar o tara cu un parc nuclear energetic unic in lume nu poate nega dependenta accentuata de aprovizionarile externe cu hidrocarburi.
In Franta, ca peste tot in lume, "securitatea energetica" a devenit un concept care face furori. Conform BP Statistical Review, revista de specialitate care analizeaza anual pietele energetice mondiale in perspectiva, conceptul include, in acelasi termen, "riscul de intrerupere fizica sau de prabusire a pietei, dependenta excesiva de furnizorii exclusivi, nivelul importurilor energetice, riscul de volatilitate, si riscul cresterii excesive a preturilor". Un termen global care reformuleaza problema surselor de energie in contextul actual in care politicile energetice nu mai tin cont de frontiere de stat.
Vitorul suna incert
Din punct de vedere strict aritmetic, evolutia consumului mondial reprezinta sursa unor mari incertitudini. In prezent, sase miliarde de locuitori consuma anual echivalentul in petrol a zece miliarde de tone si aceste nevoi energetice se estimeaza ca vor creste mai repede decat fenomenul demografic. Primele care se vor confrunta cu aceasta problema vor fi China si India. Nu trebuie pierdut din vedere faptul ca peste doua miliarde de persoane nu au acces la electricitate, si in compensatie 20% din populatia globului consuma 60% din totalul energiei produse. Pentru a face fata inflatiei de nevoi care se anunta pentru prima jumatate a secolului XXI, economia mondiala se bazeaza inca pe rezervele de combustibili fosili care asigura in prezent, la nivel global, mai mult de 80% din totalul consumului de energie.
Acest tip de combustibili vor face jocurile si pentru urmatoarea jumatate de secol.
Lansate de cateva decenii in prim-planul atentiei publice, discutiile referitoare la nivelul exact al rezervelor de petrol nu sunt acum mai aproape de solutionare, iar estimarile sunt inca extrem de variate. In asteptarea unui verdict transant, "aurul negru" trebuie sa alimenteze in continuare planeta, fara probleme majore, macar pana in 2050. Petrolul constituie, de departe, principala sursa de energie comerciala, cu o pondere de 40% pe piata, datorita monopolului pe care il detine in sectorul auto si in cel al transporturilor aeriene.
Tehnologii alternative
Dintr-o perspectiva strict ecologica, indispensabila analizei acestei probleme, apare o noua dilema, cea de limitare a emisiilor de gaze care provoaca efectul de sera, in conditiile in care activitatile industriale continua sa determine dereglari importante ale climei.
Solutia cea mai simpla sta in rationalizarea consumului de energie, insa aceasta idee este dificil de pus in practica. De exemplu, in ultimii 15 ani, cele 30 de tari membre ale OECD (Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare) au reusit sa faca economii de energie de numai 1,5%. Rezultatul nu este ridicol, ci subliniaza dificultatea atingerii unui asemenea obiectiv.
Diversificarea surselor de energie este o alta solutie, ca si dezvoltarea sistemelor de refolosire a energiei. In afara energiei eoliene, o alta sursa neconventionala de energie, cea solara, a cunoscut in ultima perioada o crestere exponentiala. Capacitatea instalata pentru captarea si valorificarea energiei solare s-a multiplicat de zece ori in ultimii 10 ani, insa ponderea detinuta in totalul energiei produse este inca extrem de mica.
A treia varianta: centralele nucleare
Exista in prezent doar doua tari care si-ar putea construi un portofoliu impresionant de centrale nucleare in urmatorii ani: China si Statele Unite. China are in constructie opt centrale, insa energia nucleara reprezinta doar 1% din totalul parcului energetic chinez, de o putere totala de 319.000 megawati. Ambitiile asiaticilor sunt insa colosale in domeniul energiei, ceea ce este de inteles din partea unui stat despre care se estimeaza ca isi va tripla consumul pana in 2025.
In Statele Unite ultima aprobare pentru constructia unei centrale nucleare s-a eliberat in 1973, insa presedintele Bush doreste sa relanseze aceasta sursa de energie care contribuie in prezent cu 20% la electricitatea generata pe taram american. Planul elaborat este unul extrem de ambitios si prevede construirea a 1.500 de centrale nucleare in urmatorii 20 de ani.
Bate vantul
Capacitatea instalata in materie de energie eoliana a crescut la nivel global cu 28% anul trecut, conform datelor furnizate de Asociatia americana pentru energie eoliana (AWEA) si de Asociatia Europeana pentru energie eoliana (EWEA). In total, capacitatea mondiala a depasit 31.127 megawati, echivalentul alimentarii a 7,5 milioane de familii americane sau a 16 milioane de gospodarii europene. Cele 15 state ale Uniunii Europene au produs circa doua treimi din energia eoliana produsa in lume, adica 23.291 megawati. Europa si-a marit capacitatea de productie a energiei eoliene cu 33%antr-un an, datorita unor investitii de 5,8 milioane euro, conform datelor EWEA. In fruntea clasamentului european se afla Germania, cu o putere instalata de 12.000 megawati, in vreme ce Franta este printre codasi, cu doar 180 megawati. Spania si Danemarca au circa 4830 si respectiv 2880 megawati. In Statele Unite productia eoliana de energie a crescut cu doar 10%, la 4685 megawati, in principal din cauza "tergiversarii reglementarii, decatre guvern, a mecanismului de impunere fiscala a acestor producatori de energie", spune AWEA.
Puzzle pe piata nordica a energiei
Cand in ianuarie anul trecut pretul unui kilowat-ora a depasit nivelul simbolic de o coroana suedeza (circa 0,001 dintr-un euro), pe piata nordica a electricitatii s-au incins discutii aprinse. Scumpirea era de 260% fata de nivelul anului precedent!
Norvegia, Suedia si Finlanda sunt, impreuna cu Canada, cei mai mari consumatori de electricitate din lume, pe cap de locuitor. Impreuna cu Danemarca, cele patru tari nordice cumuleaza un consum egal cu cel al Germaniei, dar in conditiile unei populatii mult mai restranse: 24 de milioane, fata de 80 milioane locuitori. Explicatia acestor nevoi enorme sta in climatul neprielnic si intr-o structura industriala avida dupa energie (predomina aici industria hartiei si celulozei, prelucrarea aluminiului si metalurgia, ramuri mari consumatoare de energie).
Din perspectiva energetica, tarile nordice formeaza o piata comuna si se situeaza astfel pe al treilea loc in Europa, dupa Germania si Marea Britanie. Bursa de electricitate Nord Pool, creata in anii 1990 pe baza acestei idei, pentru a delimita piata nordica, este acum responsabila pentru tranzactii ce reprezinta 30% din consumul scandinav.
Taramul apelor
Schimbarile de clima au afectat dramatic nivelul rezervelor de apa din nordul continentului, care se situeaza la cel mai mic nivel din ultima jumatate de secol. In Norvegia, tara care produce 99,5% din electricitate in hidrocentrale, preturile au explodat, deoarece aici nu se utilizeaza pentru consum intern gazele naturale, cu toate ca acest stat este unul dintre cei mai mari exportatori de gaze din lume. Factorii politici au interzis construirea de termocentrale care folosesc drept materie prima gazele naturale, pentru a evita emisiile poluante de dioxid de carbon.
In ceea ce priveste optiunea nucleara, Norvegia, care dispune de cea mai mare capacitate hidroenergetica din Europa, nici macar nu a luat in considerare alternativa construirii de centrale nucleare.
Alternativa nucleara
In schimb, Suedia produce jumatate din necesarul sau energetic in 11 reactoare care functioneaza la capacitate maxima. Unul dintre planurile ambitioase ale guvernului suedez prevede asigurarea a 6% din necesarul intern pe baza energiei eoliene, pana in 2010, in urma unui referendum entuziast care a decis in 1980 renuntarea treptata la proiectele nucleare. Ultima centrala urmeaza sa fie inchisa in 2010.
Ironia sortii face ca vecinul suedezilor, Danemarca, care a spus un nu hotarat alternativei nucleare in 1985, sa fie nevoita sa tolereze o centrala nucleara la doar 30 de kilometri de capitala sa, Copenhaga! Danemarca sprijina, de douazeci de ani, sursele neconventionale de energie. Pe cale eoliana obtine 20% din necesarul intern, iar din biomasa (turba si reziduuri lemnoase) se obtin alte 10 procente. Restul de 70% din electricitate se obtine pe baza de exploatare a zacamintelor fosile, extrem de poluante.
Contrar tendintelor europene
Finalanda produce un sfert din electricitatea de care are nevoie in centrale termice alimentate cu combustibili fosili si gaze naturale, si un alt sfert pe acle nucleara. Restul si-l adjudeca centralele hidrelectrice si cele care valorifica biomasa. Contrar tendintelor europene, Finlanda a ales prin vot parlamentar anul trecut sa inceapa lucrarile de construire a centralei nucleare numarul trei, care urmeaza a fi finalizata in 2009 si reprezinta o modalitate de eliberare de sub dependenta de gazele naturale furnizate de Rusia.
Chiar daca in aceasta iarna, din cauza penuriei, Suedia a importat energie din Polonia prin cabluri instalate sub Marea Baltica, nordicii prefera sa faca tranzactii intre ei, pe piata Nordului. Urmatoarea provocare a Scandinaviei o reprezinta armonizarea infrastructurii si a sistemului de impozitare.
andreea.melinte@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
