Guvernul discuta iarasi subventionarea locuintelor pentru tineri, dar modelul de finantare a caselor de catre stat ramane neschimbat: tinerii cu venituri sub o anumita limita primesc o casa cu chirie construita de stat sau o subventie pentru construirea acesteia.
In Europa Centrala si de Est insa, incurajarea constructiei de locuinte se face in primul rand prin subventionarea dobanzilor la creditele ipotecare, fiind accesibila unui numar mult mai mare de persoane si contribuind astfel la cresterea pietei imobiliare.
In Cehia, Polonia si Ungaria functioneaza de mai bine de zece ani diverse metode prin care statul incurajeaza constructia de locuinte, fie prin subventionarea dobanzii, prin contracte de economisire-creditare sau chiar prin sume fixe.
In Romania, dupa discutii indelungate, Guvernul spune ca va fi in curand pregatit sa aplice o politica de subventionare a locuintelor, de indata ce proiectul de lege va fi gata. Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT) va prezenta saptamana viitoare un proiect de act normativ referitor la modalitatile prin care va fi introdusa o subventie de 20% pentru tinerii care vor sa-si construiasca o casa.
"Acum suntem aproape de faza finala a proiectului legislativ si vrem sa introducem unele criterii de acordare a subventiei, pentru ca in prezent Legea locuintei prevede ca subventia sa fie acordata tuturor tinerilor sub 35 de ani", a declarat Laszlo Borbely, ministru delegat pentru lucrari publice. Informatiile existente arata ca subventia de 20% va fi acordata doar persoanelor casatorite, sub 35 de ani si care isi construiesc prima casa. Locuintele astfel construite vor fi subventioante doar in limita a 80 de metri patrati construiti, iar doritorii acestei facilitati trebuie sa aiba deja in proprietate terenul viitoarei constructii.
Prin proiectul de act normativ se va trece treptat la generalizarea subventiilor, prin acordarea acestui sprijin si persoanelor care au nevoie urgenta de ajutor pentru construirea unei locuinte (zonele calamitate, evacuari sau restituiri de proprietate), a mai spus Borbely. Subventia de 20% va fi raportata la un pret maximal care va fi stabilit periodic prin hotarare de guvern.
Desi legislatia in vigoare permitea acordarea de subventii pentru locuinte, anul trecut nu a fost acordata nicio astfel de facilitate la constructia de locuinte. Nici anul acesta nu au fost acordate subventii de la stat pana in prezent, urmand ca acest ajutor sa fie acordat dupa ce va intra in vigoare noul act normativ.
"Ar fi periculos sa oferim subventie la dobanda creditelor pentru locuinte, pentru ca am putea ajunge in situatia unor costuri prea mari pentru buget", a mai spus Borbely. Totusi, in statele din regiune, subventionarea dobanzii pare sa fie masura cea mai populara aleasa de guverne pentru incurajarea constructiei de case.
In Cehia, Polonia si Ungaria, politicile de subventionare a constructiei de locuinte au inceput devreme, in anii ''90. Finantarea se facea de obicei direct cu fonduri bugetare, prin intermediul unor banci de economii detinute de statele respective, care acordau subventia odata cu creditul destinat constructiei sau achizitiei de locuinte.
Imprumuturile acordate in acest fel aveau o maturitate ridicata (intre 30 si 40 de ani) si dobanzi reduse (intre 1% si 6%), subventionate prin fonduri bugetare. Bancile creditoare nu foloseau niciun fel de analiza a riscului, intrucat creditele erau garantate de catre stat.
Din cauza preponderentei statului in economie, companiile de constructie folosite in cadrul acestor programe erau detinute tot de catre statele respective. Punctul de plecare al programelor de constructie subventionata a locuintelor era destul de nefavorabil. Astfel, cea mai mare parte a locuintelor existente erau de dimensiuni reduse si de o calitate indoielnica, inclusiv din cauza izolarii termice deficitare si a consumului energetic ridicat necesar incalzirii acestora.
O trasatura comuna a celor trei state la inceputul anilor 1990 era ca, in ciuda eforturilor intensive de constructie a locuintelor noi, pe piata continua sa existe un deficit de locuinte, cererea depasind cu mult oferta din domeniu. Spre exemplu, deficitul de locuinte din Polonia in anul 1990 era estimat la un milion si jumatate de unitati locative.
Astfel, numarul de locuinte la mia de locuitori era de aproximativ 400 in Cehia, 370 in Ungaria, 300 in Romania si 290 in Polonia. La capitolul suprafetei locuibile care revine unui locuitor, situatia era diferita: in Cehia, unei persoane ii reveneau 25 de metri patrati, in Ungaria 29 mp, in Polonia 18 mp iar in Romania doar 12 mp.
In Cehia, punctul de plecare a fost ceva mai bun decat in restul statelor din regiune. Fondul de locuinte era mai ridicat decat in restul statelor, insa calitatea locuintelor era redusa, din cauza intretinerii slabe a spatiilor locative. Primele masuri referitoare de politica locativa au vizat privatizarea fondului de locuinte, adica restituirea caselor nationalizate in perioada comunista.
Apoi au inceput sa apara masurile de subventionare a constructiei de locuinte. In afara subventiilor mostenite din perioada comunista, prima masura care sprijinea constructiile noi a fost luata in 1993 sub forma unui contract de economisire-creditare. Dupa o perioada de economisire de minimum 5 ani, persoanele fizice puteau obtine un imprumut pentru cumpararea unei locuinte vechi sau chiar pentru constructia unei noi, primind si o prima de maximum 25% din valoarea anuala a economiilor facute. Creditele aveau o maturitate cuprinsa intre 6 si 8 ani, fiind folosite de beneficiari in principal pentru cumpararea locuintelor de pe piata secundara si pentru renovari. Aceasta masura exista in prezent si in Romania, statul acordand prime celor care semneaza un astfel de contract de economisire-creditare.
In 1995, Guvernul ceh a introdus o masura de subventionare a ratei dobanzii pentru creditele ipotecare si imobiliare pentru ratele care depaseau pragul de 6%, dar fara ca subventia sa acopere mai mult de patru puncte procentuale. Astfel, dobanda acestor credite ajungea sa fie real-nula (egala cu rata inflatiei) pentru debitorii care contractau sume mari. Prin aceasta masura, statul oferea subventii doar pentru achizitia sau constructia locuintelor noi, fara sa mai sprijine cumpararea locuintelor pe piata secundara.
Apoi, in 1997, statul ceh a introdus creditul cu dobanda 0% pentru cei care cumparau pentru prima data o locuinta. Masura a fost de succes printre clientii bancilor de stat, iar cererea pentru aceste finantari a depasit fondurile disponibile o lunga perioada de timp. Creditul cu dobanda 0% a fost inlocuit in 2002 cu o schema de finantare cu dobanda fixa de 3% pentru creditele ipotecare acordate tinerilor (cu varsta mai mica de 36 de ani), in limita unei sume de circa 7.200 de euro.
Si in Ungaria, primele masuri de sprijinire prin subventii pentru constructia noilor locuinte au aparut tot in 1993, cand guvernul maghiar a hotarat acordarea unei "alocatii sociale" pentru constructia de locuinte. Orice persoana fizica doritoare sa construiasca o locuinta putea primi o subventie dependenta de venitul sau net si limitata la maximum 65% din valoarea investitiei in noua locuinta. Masura continua sa fie in vigoare si astazi, iar la inceput avea si un caracter de favorizare a natalitatii, pentru ca subventia crestea proportional cu marimea familiei beneficiarului. In urma cu doi ani, valoarea subventiei varia intre 3.000 si 15.600 de euro, pentru familii cu 1 pana la 5 copii. De atunci, jumatate din aceste sume sunt acordate ca subventie si pentru cumpararea unor locuinte pe piata secundara.
Din 1994, statul maghiar a inceput si diverse scheme de subventionare descrescatoare a ratei dobanzii la creditele ipotecare si imobiliare. De exemplu, pentru un imprumut cu o maturitate de pana la 5 ani, statul acoperea patru puncte procentuale din rata dobanzii, pentru o maturitate de pana in 10 ani statul subventiona trei puncte si pentru maximum 15 ani, un punct procentual din rata dobanzii.
Incepand cu 1997, in Ungaria functioneaza contractul de economisire-creditare, in care dupa patru ani de economisire beneficiarul primeste un credit cu dobanda subventionata (de maximum 10%) plus o prima de la stat de maxim 40% (30% in prezent) din valoarea economiilor. In prezent, pentru cei care isi construiesc o locuinta, bugetul maghiar returneaza pana la 60% din valoarea TVA platite pe materiale si servicii de constructii, contra dovedirii cu factura.
In Polonia, primele masuri de sprijinire prin subventii a politicii locative a statului dateaza din 1995, desi nu au avut succesul scontat. Ele constau intr-un program subventionat de economisire pentru constructia de locuinte, dupa care constructorul putea aplica pentru un credit cu dobanda subventionata. Insa dobanzile prea mici oferite la depozite au tinut departe potentialii deponenti, iar numarul creditelor acordate prin acest sistem a fost redus. Un an mai tarziu insa a fost lansat contractul de economisire-creditare, in conditii asemanatoare cu cele din Cehia si Ungaria.
In 1999, statul polonez a introdus si un program de subventionare a dobanzii creditelor ipotecare si imobiliare, prin care acoperea pana la jumatate din rata dobanzii. Creditele astfel subventionate trebuia sa aiba o maturitate de maximum 20 de ani, iar locuintele sa aiba un pret mai mic decat cel stabilit periodic de anumite acte normative.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
