Datorita regimului special de impozitare, microintreprinderile sunt folosite pentru plata salariilor mari, transferuri imobiliare si chiar achizitia de automobile.
Statul poate colecta mai multi bani si fara sa majoreze TVA sau cota unica, iata concluzia unui studiu realizat de avocatul de business Gabriel Biris, expert in fiscalitate. La nivelul anului trecut, banii pierduti de bugetul public prin abuzul de microintreprinderi si de alte facilitati asemanatoare s-au ridicat la aproximativ 1,8 mld. euro, arata estimarile studiului sau.
Prima metoda de crestere a incasarilor bugetare este limitarea abuzurilor de regimul fiscal preferential al microintreprinderilor. "Exista doua moduri in care microintreprinderile sunt folosite abuziv: pentru remunerarea muncii dependente si pentru afaceri speculative, in primul rand tranzactii imobiliare si de actiuni", explica Biris, avocat in cadrul casei de avocatura Salans. Studiul sau arata ca abuzurile de microfirme a eludat bugetul cu aproximativ 1,2-1,3 miliarde de euro.
Nu este totusi vorba de evaziune fiscala, pentru ca abuzul de regimul special de impozitare al mircointreprinderilor (3% pe cifra de afaceri) se face fara a incalca vreuna dintre legile in vigoare, ci mai degraba prin specularea unor vulnerabilitati in legislatia specifica microfirmelor.
In primul rand, foarte multe salarii mari sunt platite prin intermediul microintreprinderilor, considera Biris. Contractul de munca este inlocuit cu un contract de prestari servicii sau un contract de consultanta, iar salariul se transforma in onorariu. In acest mod, cele doua parti implicate evita plata impozitului pe salariu si a contributiilor sociale. Iar daca impozitul de 16% nu mai este o problema, spune el, contributiile sociale se ridica totusi la 47,5%.
In 2005, numarul de microintreprinderi cu un singur angajat era de 200.000. Biris estimeaza ca trei sferturi dintre acestea practica salarizarea dupa sistemul descris anterior, adica 150.000 de microfirme, iar salariul mediu al celor platiti astfel este de 7.000 de lei, adica 2.000 de euro. Prin neplata impozitului si contributiilor sociale (de pensie, de sanatate, somaj si altele), salariatii incaseaza pe an aproape 890 de milioane de euro, bani care ar fi trebuit virati catre diferite bugete publice. Ca solutie impotriva salarizarii prin microintreprinderi, Biris propune plafonarea bazei de calcul a contributiilor sociale, masura adoptata de cativa ani in state ca Polonia, Ungaria, Slovacia, Rusia si chiar Germania. "Reducerea contributiilor sociale de plata ar stimula conformarea voluntara si ar reduce amplitudinea fenomenului de salarizare clandestina", explica el. Plafonarea contributiilor s-ar putea face la un prag de 4.000 de lei (circa 1.100 de euro), nivelul de la care incep sa se rarefieze salariile, spune Biris. Contributiile totale de plata in acest caz ar fi de numai 450 de euro, ceea ce ar reduce tentatia "clandestinitatii".
O alta solutie ar fi introducerea conceptului de "munca dependenta" in prevederile Codului fiscal. "Daca ai un sef si un birou unde lucrezi, este suficient pentru a se considera ca este vorba de munca salariata, si nu de prestari servicii sau consultanta", spune Biris.
A doua metoda de abuz de microfirme este deducerea fara drept a taxei pe valoarea adaugata, in special pentru achizitia automobilelor "de serviciu", afirma avocatul. El estimeaza ca un numar de 20.000 de automobile au fost achizitionate anul trecut in numele microintreprinderilor cu un angajat (una la 10 microfirme). La un pret mediu de 15.000 de euro, rezulta ca peste 60 mil. euro ocolesc bugetul numai prin deducerile de TVA la achizitiile auto, spune el.
Urmeaza afacerile speculative, adica tranzactiile cu imobile, actiuni si alte valori, care sunt facute in numele microintreprinderilor, evitandu-se astfel plata impozitelor mari.
"Nu am putut calcula efectul abuzului la afaceri speculative. Cunoscand insa amploarea fenomenului, este vorba de cel putin 10.000 de miliarde de lei vechi (280 mil. euro, n. red.)", spune Biris. Speculatorii de orice fel (de la speculatori imobiliari la cei cu actiuni, listate sau nu la Bursa) recurg la microintreprinderi pentru a-si derula afacerile, platind un impozit de 3% in locul cotei de 16% cu care se impun castigurile rezultate din toate aceste tranzactii.
In afara microintreprinderilor, exista si alte facilitati preferate de cei care speculeaza vulnerabilitatile legislatiei fiscale, spune Biris. In acest moment, tranzactiile imobiliare sunt impozitate cu o cota de 16%, dar colectarile de impozite sunt infime din cauza exceptiilor introduse in lege. De la plata impozitului sunt exceptate proprietatile imobiliare detinute pe o perioada mai mare de 3 ani, dar si cele dobandite prin mostenire, donatie, reconstituirea dreptului de proprietate, schimb imobiliar sau aportul in natura la o societate comerciala. In tot anul 2005, colectarile la buget provenite din tranzactii cu cladiri si terenuri au fost de numai 25 mil. euro. "Nu este suficienta prevederea celor trei ani, ci trebuie limitat numarul de tranzactii permise", spune Biris.
"In plus, pe langa vanzarile imobiliare fara plata impozitelor, asistam la un fenomen mult mai periculos, cu efecte atat asupra colectarii de impozite, cat si prin distorsionarea mediului concurential: o mare parte din blocurile noi sunt construite de persoane fizice, care mai apoi vand apartamentele. Desi scrie pe toate panourile cine sunt beneficiarii, Ministerul Finantelor nu face nimic pentru normalizarea situatiei, fiind in mod evident vorba, pe langa neplata impozitelor, si de evaziune fiscala (desfasurarea de activitati comerciale fara inregistrare)", continua el.
Pe langa impozitul pe venit pierdut de bugetul statului, se pierd si importante sume de TVA, se incurajeaza munca la negru si spalarea de bani, mai spune avocatul.
Fiind vorba de o piata de 3 mld. euro, in care randamentul este de cel putin 100%, impozitul pe venit care nu se plateste statului se ridica la 360 mil. euro.
Apoi, presupunand ca 2.000 de locuinte sunt construite si vandute de persoane fizice, la o medie de 150.000 de euro pe locuinta, din care jumatate este profit, rezulta inca 30 mil. euro pierderi pentru buget. Solutiile ar fi limitarea numarului de tranzactii permise persoanelor fizice si obligativitatea de inregistrare fiscala a acelor persoane fizice care fac mai multe tranzactii, inclusiv pentru TVA. "Este evident ca o firma care achizitioneaza 100 de proprietati imobiliare si le vinde pe toate dupa trei ani a facut aceasta operatiune pentru a obtine castig. Totusi, legislatia actuala scuteste aceasta tranzactie in masa de plata impozitului", isi justifica Biris propunerea.
Cat priveste tranzactiile cu titluri de valoare (in primul rand actiuni), coexistenta cotei de 1% cu cea de 16% aduce un minus la buget estimat la inca 75 mil. euro. In plus, in cazul produselor importate in leasing, taxa vamala se achita la valoarea reziduala, ceea ce mai aduce un minus de circa 75 mil. euro la buget.
In total, studiul lui Gabriel Biris estimeaza ca bugetul public pierde 1,8 miliarde de euro, adica 2,3% din PIB la nivelul anului trecut. "Cifrele din cadrul studiului sunt aproximate cat se poate de conservator, iar estimarile sunt de bun-simt", spune autorul, aratand ca sumele reale pot fi chiar mai mari. In plus, actualizarea datelor la nivelul anului 2006 poate duce la un nivel si mai mare al pierderilor de bani publici, considera el.
"Niciuna din masurile propuse nu presupune majorari de impozite. Dimpotriva, prin eliminarea exceptiilor se creeaza un mediu fiscal mult mai stabil, disparand si distorsiunile induse concurentei", spune Gabriel Biris. In opinia sa, o analiza mai atenta ar putea duce la eliminarea altor exceptii si abuzuri din legislatia fiscala, cu un efect imediat de crestere a incasarilor bugetare.
Oricum, regimul de impunere de 3% pe cifra de afaceri a microintreprinderilor va fi eliminat de la 1 ianuarie 2007, nefiind conform cu legislatia comunitara in domeniu. mihai.bobocea@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
