Marile companii sunt in plina pregatire pentru inceperea procesului de trecere la leul greu - etichetele si afisajele cu preturile produselor exprimate in ambele monede ies zilele acestea din tipare, specialistii din IT lucreaza la schimbarea softurilor pentru casele de marcat, iar angajatii de la ghisee urmeaza cursuri pentru a invata cum sa incaseze in ambele monede.
Reprezentantii firmelor spun ca trecerea la noua moneda nu este un proces usor.
"Modificarea sistemelor software in alta moneda este un proces extrem de complex. Inca suntem in faza de analiza si in maxim o luna vom alege solutia informatica si furnizorul cu care vom colabora pentru a optimiza acest proces, respectand standardele de calitate", spune Alex Russu, director financiar adjunct al operatorului de telefonie mobila Orange Romania.
"Pentru trecerea la leul greu este destul de multa munca - schimbarea listelor de preturi, adaptarea bazelor de date pentru a schimba sistemul de facuturare si de introducere a datelor in contabilitate. Sunt cateva adaptari destul de dificil de facut, dar nu este nimic care sa intrerupa activitatea firmei", spune Paul Nuber, director general al companiei din industria alimentara Nestle Romania.
La 1 martie 2005, adica peste 15 zile, Romania va incepe procesul de taiere a celor patru zerouri din coada monedei nationale, adica de trecere la leul greu. Primul pas al acestui proces presupune ca toti comerciantii sa afiseze si sa incaseze preturile bunurilor vandute in ambele monede, atat in ROL (Romanian Leu) cat si in RON (codul international al noii monede de la Romanian New).
Astfel, un hamburger al carui pret afisat este acum de 50.000 de lei, va trebui sa aibe pretul afisat atat in moneda veche, cat si in cea noua, 5 lei. O canapea care costa 15 milioane de lei, in moneda actuala, va avea pretul de 1.500 de lei noi. Un euro va fi in jur de 4 lei, iar un dolar va fi 2 lei si 80 bani. Denominarea va insemna reaparitia banului, subdiviziune a leului.
Aceasta va fi ceea ce vor vedea consumatorii, insa dubla inregistrare merge dincolo de cifrele de pe afise, la softul de pe casele de marcat, facturi, pana la contabilitate.
"Pregatirea trecerii la leul greu este un efort comun al mai multor departamente printre care cel de marketing, IT, financiar si operatii. Productia afisajelor cu preturi duble este finalizata, urmand ca ulterior, dupa 1 martie, sa fie introduse noile setari la casele de marcat si pregatit personalul pentru oprerarea acestora", a spus Cristian Savu, director de comunicare la McDonald's Romania.
Bataie de cap la retail
Retelele de hiper si super magazine vor trebui sa schimbe etichetele cu preturi pentru toate produsele din rafturi si sa schimbe softurile pentru un numar mare de case de marcat.
"Ne-am pregatit foarte bine din timp pentru introducerea leului greu. Am facut deja teste pentru etichetele ce vor fi preznetate in magazin si totul este in regula", sustine Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour Romania. Ea spune ca in cazul unora dintre cele 60.000 de produse listate in general in magazinele Carrefour, pe eticheta nu vor fi trecut doua preturi, ci patru.
"In general pentru unele dintre produsele alimentare din cadrul magazinelor Carrefour este trecut atat pretul produsului respectiv, cat si pretul pe kilogram. De la 1 martie, pe aceste etichete vor fi trecut si preturile coresondente in lei noi, astfel ca vor fi afisate patru preturi", adauga oficialul Carrefour Romania, companie care opereaza patru magazine in Bucuresti si Brasov. Si in cazul supermarketurilor lucrurile au intrat in linie dreapta.
"Mai sunt aproximativ doua saptamani. Este timp destul pana atunci sa pregatim etichetele", spune Florentin Banu, director general al retelei de supermarketuri Artima. In cele 14 magazine ale retelei numarul de produce ajunge in functie de suprafata magazinului la aproximativ 10.000 de unitati.
"Cheltuielile cu etichetele sau cu modificarea softului pentru a putea afisa cele doua monede - lei noi si vechi - pe bonurile de la casa nu sunt foarte mari. As putea spune ca sunt chiar neglijabile, deoarece cred ca mai importanta este pregatirea personalului pentru a putea face fata celor doua valori care vor circula in paralel din luna iulie. Aici este o posibila problema daca oamenii nu sunt bine pregatiti. Eu m-am confruntat cu o astfel de situatie in Polonia, unde dupa ce am facut cumparaturile de la un magazin, casiera mi-a dat un rest mult mai mare decat trebuia", spune Banu.
Au invatat din alte tari
In cazul Carrefour numarul de case este si mai mare, eforturile implicate de pregatirea personalului fiind mai ridicate.
"Am inceput deja sa pregatim lucratorii de la casele de marcat pentru a putea face fata celor doua monede care vor circula in paralel. Casele de marcat vor avea doua sertare, pentru a putea face fata lucrului cu cele doua monede", adauga Mihai.
O abordare diferita a avut-o pana acum cea mai mare retea de magazine de pe piata locala, Metro Cash & Carry Romania.
"In prezent studiem modul cum au rezolvat problema colegii nostri din Turcia, iar dupa aceea vom vedea ce a functionat acolo si putem sa aplicam si in Romania", precizeaza Delia Nica, director relatii publice la Metro Cash & Carry Romania, companie care detine 21 de magazine in Bucuresti si alte orase din tara.
Si BRD SocGen s-au informat in legatura cu procesul de denominare de la sucursala bancii franceze din Turcia.
Alte multinationale, care au filiale in toata Europa Centrala si de Est, au mai trecut prin aceasta experienta acum zece ani in Polonia sau in Croatia sau in urma cu sase ani in Bulgaria.
Nuber de la Nestle a asistat personal in urma cu zece ani, la acelasi proces in Polonia. "O chestiune esentiala este cum vor reactiona consumatorii. Daca e sa luam exemplul polonez, in care s-au taiat tot patru zerouri, se dovedeste ca nu este cea mai buna solutie. Eram in Polonia in 1995-1996 si desi oficialii au sustinut ca procesul a fost un succes, impresia in randul populatiei nu era aceeasi", a mai spus directorul de la Nestle.
Se putea si mai usor
Chiar daca spun ca trecerea la leul greu este o masura benefica pentru economie, unii dintre managerii spun ca procesul denominarii ar fi putut fi simplificat.
"Trecerea la leul greu va simplifica lucrurile. Insa, daca s-ar fi renuntat la trei zerouri in loc de patru ar fi fost mult mai usor de asimilat de catre populatie, pentru ca oricum toata lumea numara in mii de lei. Este posibil ca cei din mediul rural sa aiba unele dificultati in a converti leii vechi in cei noi. In plus, asta va perpetua utilizarea termenului de milioane pentru a se referi la o suta de lei", a mai spus Nuber de la Nestle Romania.
Alex Russu, de la Orange Romania, spune ca procesul denominarii ar fi fost mai simplu daca ar fi inceput odata cu un nou exercitiu financiar.
"Modificarea sistemelor contabile si a contabilizarii in alta moneda in cursul exercitiului financiar este extrem de complexa. Solutia optima pentru denominare ar fi fost ca ea sa fie efectuata incepand cu 1 ianuarie anul viitor, fapt care ar permite o adaptare mai eficienta a sistemelor contabile si a solutiilor informatice si ar ameliora procesul si costul denominarii", afirma el. El a mai spus ca in aceasta etapa a proiectului, costurile sunt greu de evaluat.
Reprezentantii operatorului de telefonie mobila Zapp Romania spun ca trecerea la noul sistem se va efectua exclusiv din resurse interne.
"Migrarea catre noua moneda se va face folosind exclusiv resurse interne astfel ca nu exista costuri directe necesare trecerii la noua moneda. In cazul companiei Zapp, incepand cu 1 martie totalul de plata va fi afisat atat in ROL cat si in RON. Dupa data limita de 1 iulie a acestui an, toate valorile de pe prima pagina a facturii vor fi afisate numai in RON", a spus Valentin Nagacevschi, director siteme de facturare si dezvoltare soft in cadrul Zapp Romania.
Urmatorul pas al BNR va fi punerea in circulatie a noilor bancnote si monede, o data cu 1 iulie 2005. Astfel, vor intra in circulatie sase bancnote si patru monede. Bancnotele in lei noi vor exprima valori de un leu, 5 lei (50.000 lei vechi), 10 lei (100.000 lei vechi), 50 lei (500.000 lei vechi), 100 lei (1.000.000 lei vechi) si 500 de lei (5.000.000 lei).
Divizorii leului "greu" vor fi un ban nou (100 lei vechi), cinci bani (500 lei vechi), 10 bani (1.000 lei vechi) si 50 de bani (5.000 lei vechi), sub forma de monede. Cele patru noi monede vor fi produse din aliaje tari, similare celor folosite pentru euro, fiind eliminate metalele care se deterioreaza usor, cum ar fi aluminiul.
Vechile bancnote si monede vor circula in paralel cu cele noi pana la sfarsitul anului 2006, data de la care vechile bancnote vor incepe sa fie retrase de pe piata, fapt care va dura pana in 2009. Comerciantii vor trebui sa pastreze afisarea duala a preturilor pana la 30 iunie 2006, dupa care vor trece la afisarea in noile monede.
Dupa ce vor termina pregatirile tehnice cu trecerea la leul greu companiile vor incepe sa caute procedee pentru intagrarea la nivelul marketingului.
Intr-o prima instanta, trecerea la leul greu va aduce rotunjiri de preturi.
"In multe cazuri, convertirea in leul greu va fi acompaniata de o rotunjire in plus sau in minus cu 5-10 bani, acesta fiind un efect constatat in toate cazurile de denominare", a mai spus Nuber de la Nestle Romania.
Turcia este ultima tara care a inceput denominarea monedei nationale, la 1 ianuarie 2005, prin eliminarea a sase zerouri din coada vechii lire turcesti. Problema zerourilor era si mai acuta pentru statul turc, in conditiile in care inainte de denominare un dolar valora 1,4 milioane de lire turcesti vechi. Salariile turcesti erau de ordinul miliardelor si zecilor de miliarde de lire.
Timp de zeci de ani, Turcia a fost una dintre tarile cele mai instabile din lume, cu o economie hiperinflationista si dobanzi ridicate, pana in 2002, cand inflatia a intrat pe un trend descendent, ajungand in prezent la sub 10% pe an.
Stabilizarea economica si reducerea semnificativa a inflatiei au permis Turciei sa faca apel la denominarea monedei. Astfel, dupa denominare, care a inceput anul acesta, un dolar a ajuns sa valoreze 1,4 lire noi.
Masura autoritatilor de la Ankara a fost luata si in contextul in care Turcia urmeaza sa inceapa negocierile de aderare la UE in toamna acestui an. Banca centrala a asigurat piata ca tranzitia la noua lira va fi una lina, fara efecte inflationiste, iar analistii au confirmat faptul ca riscul ca preturile sa creasca este unul limitat. La inceputul acestei luni, agentia de rating international Moody's a ridicat ratingul monedei tucesti, asigurand tarii un acces mai facil la finantarile externe.
Experienta tarilor (Croatia, Polonia, Ucraina, Rusia, Bulgaria) care au mai trecut prin procesul denominarii arata ca succesul operatiunii este conditionat de o stabilizare in prealabil a economiei si de acordarea unei perioade suficiente pentru acomodarea populatiei cu noua moneda, iniante de scoaterea completa din circuit a vechilor monede. Unul din riscuri este ca populatia sa schimbe masiv moneda nationala in valuta, ceea ce ar putea duce la o deprecierea accelerata a monedei nationale.
georgiana.stavarache@zf.ro ; ionut.bonoiu@zf.ro ;
mihai.musatoiu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
