La ce s-a referit premierul maghiar cand a spus ca a mintit?
Premierul ungar Ferenc Gyurcsany a recunoscut ca a mintit cu privire la situatia economica a tarii pentru a recastiga alegerile. Dar la ce s-a referit de fapt seful guvernului ungar? Gyurcsany a declarat ca Guvernul nu va avea alta alternativa decat reformarea sa in cursul celui de-al doilea mandat dupa minciunile care au caracterizat primul sau mandat de 18 luni in fruntea cabinetului de la Budapesta si guvernarea socialista din perioada 2002-2006.
"Am mintit dimineata, am mintit si seara", a declarat el intr-un discurs de 25 de minute, presarat cu vulgaritati. "Nu-mi puteti mentiona nicio masura semnificativa de care sa putem fi mandri (in cei patru ani) cu exceptia faptului ca ne-am agatat de putere", a spus el.
Escaladarea crizei din Ungaria alimenteaza temerile Uniunii Europene privind instabilitatea politica a noilor membri si opozitia fata de reformele necesare pentru integrarea economica.
Noua conducere a Poloniei s-a dovedit a fi impotriva reducerii cheltuielilor sociale care se afla la un nivel ingrijorator si l-a atacat pe Leszak Balcerowicz, guvernatorul bancii centrale poloneze, pentru reformele pe care incerca sa le implementeze in sistemul bancar.
Cu toate ca declaratiile facute de premierul Gyurcsany au avut un raspuns neasteptat de violent, premierul se bucura de sprijinul Comisiei Europene, iar Amelia Torres, purtatorul de cuvant al CE, a declarat ca revoltele din Ungaria nu vor influenta raportul CE privind programul fiscal adoptat de Ungaria si care a fost trimis forului european pe 1 septembrie. "Comisia va face public raportul privind Ungaria pana la sfarsitul acestei luni", a declarat Torres.
Marea majoritate a politicienilor europeni il sprijina pe Gyurcsany, el fiind considerat cel mai potrivit om pentru a repune pe picioare economia Ungariei.
Financial Times scrie ca "desi a mintit pentru a castiga alegerile, Gyurcsany a luat prin surprindere multa lume prin felul in care a incercat rezolvarea problemelor economice, majorand impozitele la scurt timp dupa inchiderea urnelor, chiar daca in campania electorala promisese o reducere a lor".
In iulie, comisarul european Joaquin Almunia a declarat ca "pot spune pentru prima data ca guvernul ungar a aprobat un pachet de masuri eficient pentru a reduce bugetul excesiv cu care se confrunta".
Ungaria trebuie sa ia masuri pentru consolidarea fiscala mai repede decat toate celelalte piete emergente din Europa Centrala si de Est. Cu toate acestea, planul guvernului de a reduce deficitul bugetar de la 10% din PIB anul acesta la 6% in 2007, in special prin majorarea veniturilor din taxe si impozite, ar putea incetini cresterea economica a Ungariei, incepand de anul viitor.
In raportul privind economia mondiala, Fondul Monetar International prevede o incetinire a cresterii economice a Ungariei de la 4,5% in 2006 la 3,5% anul viitor. In ceea ce priveste inflatia, aceasta va creste de la 3,6% in 2006 la 5,8% in 2007. Forul international prevede o scadere a deficitului de cont curent de la 9,1% anul acesta la 8% in 2008.
"In tarile cu probleme in sectorul fiscal, masurile urgente sunt necesare pentru a mentine increderea investitorilor si a evita o escaladare a valorii deficitului public. Cele mai urgente masuri trebuie luate in Ungaria, unde deficitul va ajunge cel mai probabil la 10% anul acesta", se precizeaza in raportul FMI.
Masurile premierului maghiar Ferenc Gyurcsany de a reduce deficitul cu 4% din PIB in 2007 "ar putea fi dificil de implementat, atat din punct de vedere administrativ, cat si legal, si fiind bazate in mare parte pe cresterea taxelor, ar putea avea efecte negative asupra cresterii economice, nu numai a puterii de cumparare si a cererii", conform raportului FMI.
Gyurcsany a decis, pentru a ajuta economia ungara sa-si revina, majorarea impozitului pe profit de la 16 la 20%, iar asigurarile sociale in cazul angajatorilor au fost ridicate de la 4 la 6% din salariile brute.
Conform estimarilor guvernului de la Budapesta, facute publice in raportul lansat pe 1 septembrie, privind adoptarea monedei euro, inflatia va creste de la 3,5% anul acesta la 6,2% in 2007, iar PIB-ul cu 4,1% in 2006 si cu 2,2% anul viitor.
"Temerile FMI ca planul de masuri fiscale adoptat de guvern va duce la incetinirea cresterii economice si a inflatiei nu sunt surprinzatoare, cu toate ca cifrele sunt mai optimiste decat previziunile Ministerului de Finante ungar", este de parere Magdalena Stredova, de la grupul financiar KBC.
Ungaria viza adoptarea monedei euro in 2010, dar cele mai optimiste opinii vad trecerea la euro realizandu-se abia in 2013, in conditiile in care printre masurile ce trebuie luate pentru trecerea la euro se numara si realizarea unui deficit bugetar de pana in 3%.
Pachetul de austeritate impus de guvernul ungar prevede si concedierea a aproximativ 7.000 de angajati din sectorul public anul acesta si a inca 6.000 in 2007.
Impactul asupra sectorului privat va fi de asemenea unul considerabil, grupul bancar OTP estimand o scadere de 9 miliarde de forinti (32 mil. euro) pentru 2007, ca urmare a acestor masuri. Cu toate acestea, Ungaria a atras anul trecut un volum record al investitiilor straine directe, in valoare de 5,4 mld. euro, fiind depasita la acest capitol doar de Polonia, care a atras 6,2 mld. euro.
Conform unui raport al Bancii Mondiale, Ungaria a pierdut sase locuri in topul tarilor cu medii de afaceri atractive pentru investitori. Studiul efectuat reflecta o scadere a competitivitatii mediului de afaceri din Ungaria, in topul ce include 175 de state, Ungaria situandu-se pe locul 66.
Pentru inregistrarea unei noi firme, in Ungaria este nevoie de 38 de zile, fata de doar 32 de zile, media pentru restul Europei de Est sau de 16,6 zile media in statele membre ale OECD.
De ce ne bat ungurii la nivelul de trai, desi avem crestere economica mai mare?
Fara sa se laude cu cea mai rapida crestere economica din zona, Ungaria depaseste cu mult Romania cand vine vorba de nivelul de trai. Explicatia sta in liberalizarea economiei si in reformele facute mult mai devreme.
Salariu mediu net de peste 410 euro, salariu minim de aproape 250 de euro si pensia medie de peste 250 de euro.
In termeni reali, aceste date inseamna o viata mai buna cu 90% (aproape dublu) decat in Romania. Acestea sunt coordonatele nivelului de trai in Ungaria.
In Romania, salariul mediu net abia atinge anul acesta 240-250 de euro, salariul minim sta la 80 de euro, la fel ca si pensia medie. Fara sa ne bata la cresterea economica in ultimii ani, ungurii o duc totusi mai bine, pentru ca au reformat mai devreme decat noi si au deschis economia.
Startul catre o viata mai buna s-a dat si la maghiari in acelasi timp, la inceputul anului 1990. De atunci insa, lucrurile nu au mers la fel in Romania si Ungaria.
Mergand pe strategia pasilor siguri, ungurii sunt acum in al 13-lea an consecutiv de crestere economica. Cu cresteri ale PIB care nu au depasit 5% (cu o singura exceptie in toata aceasta perioada), Ungaria a reusit anul acesta sa depaseasca cu o treime nivelul real al economiei din 1989. In acelasi timp Romania depaseste anul acesta abia cu 12% PIB-ul real din 1989.
Ungaria are o populatie de numai 10 mil. locuitori, fata de cei peste 21 mil. din Romania. Chiar si asa, economia Ungariei o depaseste ca valoare pe cea a Romaniei. PIB in Ungaria se apropie anul acesta de 100 mld. euro, in timp ce PIB in Romania va fi sub 95 mld. euro.
Asta inseamna ca venitul real pe cap de locuitor (adica nivelul de trai) in Ungaria este aproximativ dublu fata de cel din Romania, dupa cum o arata si rapoartele internationale. Atat Economist Intelligence Unit, cat si Banca Mondiala au publicat in ultima luna rapoarte care plaseaza traiul din Ungaria la un nivel dublu fata de cel de la noi.
In ultimii cinci ani, salariul real in Ungaria a crescut cu 40%, iar pensia medie a tinut pasul cu acest ritm. Consumul a crescut insa cu doar 30%, restul de bani mergand in economisire. In Romania, creditul accelereaza mult mai rapid decat salariile, cresterea consumului fiind facuta in primul rand pe datorie.
Diferenta a fost facuta in principal de politicile economice adoptate de cele doua tari. De exemplu, Ungaria nu s-a zgarcit cu banii publici si i-a cheltuit pentru dezvoltare, in timp ce in Romania banii s-au cheltuit din ce in ce mai putin, dar cu rezultate indoielnice. Cu deficite bugetare de peste 5% din PIB in ultimii 5 ani, ungurilor nu le-a fost teama de inflatie si au cheltuit banii din buget, spre deosebire de Romania, care a tinut deficitul bugetar din ce in ce mai strans, dar tot nu a scapat de inflatie.
Daca inflatia in Romania abia a scazut spre 6% in august anul acesta, ungurii au o inflatie de doua ori mai mica, cifrata sub 3%.
Pentru ca au deschis economia mai devreme, ungurii au strans in cei 17 ani de capitalism cu 75% mai multe investitii straine decat Romania (54 de miliarde de dolari, fata de 30 de miliarde de dolari). Abia de doi ani, investitorii ne prefera in fata Ungariei datorita salariilor mici si pietelor subdezvoltate.
Mai mult, companiile maghiare vor investi anul acesta peste un miliard de dolari in exterior, semn al unei economii aproape de maturitate. In acelasi timp, investitiile romanesti in strainatate sunt estimate anul acesta la un nivel de peste zece ori mai mic.
Ungaria a reusit sa exporte anul trecut in valoare de 50 de miliarde de euro (dublu fata de Romania), avand in acelasi timp un deficit comercial de trei ori mai mic (3 miliarde de euro, fata de 10 miliarde in Romania in 2005).
Si pietele financiare sunt mai dezvoltate in Ungaria. Bursa de la Budapesta a rulat in august circa 82 de milioane de euro zilnic (fata de 7 milioane de euro la Bucuresti), iar capitalizarea pietei este de circa 63 de miliarde de euro, tripla fata de cea a Bursei de la Bucuresti. Piata asigurarilor s-a ridicat anul trecut la 1,6 miliarde de euro (cu 33% mai mare decat in Romania), in timp ce bancile unguresti aveau la inceputul acestui an active totale de aproape 80 de miliarde de euro, de doua ori si jumatate mai mari decat activele bancilor din Romania.
In plus, Banca Mondiala da mediului de afaceri din Ungaria nota 7,34 (pe o scara de la 1 la 10), fata de 6,58, nota pentru mediul de afaceri din Romania.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
