Stufoasa legislatie fiscala romaneasca, ingrosata ani la randul de ordonante de modificare si completare a altor ordonante, a ajuns sa fie in sfarsit pusa laolalta, in forme care pot fi considerate coerente: Codul fiscal si Codul de procedura fiscala. Nu inseamna ca legislatia in domeniu ar fi devenit mai supla, insa cel putin exista doua instrumente prin care contribuabilul gasesste la un loc toata informatia despre un anumit impozit ori taxa, fara a mai fi nevoit sa rataceasca prin nesfarsite baze de date care nu mai reuseau sa tina pasul cu modificarile legislative. Tocmai principiul stabilitatii reprezinta marele castig adus de cele doua acte normative. Potrivit legii de aprobare, Codul fiscal nu va supota schimbari ori completari decat pe baza unei legi speciale care va trebui adoptata de Parlament pana la jumatatea anului pentru a intra in vigoare la inceputul anului fiscal urmator. Aceasta nu inseamna ca nu exista deja presiuni de modificare, ministerul finantelor primind diverse proiecte de acte normative care ar presupune amendarea Codului fiscal.
Cat despre predicitibilitatea urmatoarelor miscari ale legislatiei fiscale, Finantele au inceput deja discutii cu casele de consultanta si reprezentanti ai oamenilor de afaceri si sindicatelor pentru a pregati proiectele de modificare a legislatiei fiscale de la 1 ianuarie 2005, in continuarea unui exercitiu de dialog considerat remarcabil de catre partenerii de discutie. Mai trebuie insa ca discutiile respective sa aduca si rezultate practice.
"Este bine ca avem un singur Cod, consolidat, dar nu trebuie sa uitam ca exista inca o povara fiscala de circa 20%, formata din contributii, fonduri, fondulete, necuprinse in Codul Fiscal si carora nu le putem atribui stabilitatea si predictibilitatea acestuia", observa Rodica Segarceanu, tax partner la firma de consultanta Deloitte&Touche Romania.
Codul fiscal are deja si norme care sa-i sustina aplicarea in practica si de la care se asteapta clarificari ale unor "inevitabile" scapari, greu de cuprins intr-un text si asa de proportii considerabile.
Ramane de vazut daca normele meotodologice respective vor raspunde nevoii de simplicitate si claritate, pentru ca activitatea firmelor sa fie in sfarsit usurata si nu inca mai complicata.
Codul de procedura fiscala nu are inca parte de norme, desi a trecut practic o luna din noul al fiscal. Acestea sunt asteptate cu interes cu atat mai mult cu cat, dupa cum afirma oficiali ai ministerului finantelor, normele de aplicare a Codului de procedura fiscala ar putea include prevederi privind posibilitatea acordarii de esalonari la plata datoriilor bugetare. Astfel, normele vor mentiona ce inlesniri pot fi acordate da in sensul esalonarii, fara a mai fi vorba de scutiri la plata sau radierea dobanzilor si penalitatilor de intarziere, cum era permis prin Ordonanta 40/2002.
Ca si in cazul Codului fiscal, aprobarea normelor tine in loc aplicarea efectiva a multor prevederi.
O problema de ordin practic tine de faptul ca nici chiar normele nu lamuresc toate aspectele incluse in Cod fiscal, asa cum este de exemplu stabilirea tipurilor de cheltuieli pentru imbunatatirea confortului termic al locuintei, care vor fi recunoscute ca deductibile la calculul impozitului pe venit. Cheltuielile respective inca asteapta sa fie precizate printr-un ordin comun al Ministerului Finantelor si Ministerului Transporturilor si Constructiilor.
Doua coduri cu normele lor metodologice va trebui insa sa treaca testul aplicarii in practica, acesta putand impune la randul sau modificari.
Incercand sa evite confuziile din trecut, Codul fiscal da exemple de cheltuieli deductibile integral sau limitat, insa tocmai anumite exemple conduc la neclaritati, care asteapta lamuriri in normele de aplicare a Codului.
Cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil
- Cheltuieli pentru perfectionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea si perfectionarea sistemelor de management al calitatii;
- Cheltuieli de cercetare-dezvoltare
- Cheltuieli de transport si cazare in tara si in strainatate efectuate de salariati si administratori, daca contribuabilul realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti;
- Cheltuieli pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi, participarea la targuri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii, daca se realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti, precum si in situatia in care se afla in perioada de recuperare a pierderii fiscale;
- Pierderile inregistrate dupa 1 ianuarie 2007, la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, ca urmare a inchiderii procedurii de faliment a debitorilor, pe baza hotararii judecatoresti care atesta aceasta situatie.
Cheltuieli recunoscute ca deductibile limitat
- Cheltuieli sociale in limita de 2% din fondul de salarii;
- Cheltuieli cu diurna sunt deductibile in limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, in cazul in care realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti. Daca se realizeaza pierdere contabila din cumularea rezultatului contabil curent cu cel raportat, deductibilitatea este limitata la nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;
- Cheltuieli efectuate in numele unui angajat, la schemele facultative de pensii ocupationale, in limitele legale;
- Cheltuieli cu primele de asigurare private de sanatate, in limitele legale;
- Cheltuieli pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu, situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde se afla sedii secundare sunt deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor construite, prevazute in legea locuintei, care se majoreaza, din punct de vedere fiscal cu 10%;
- Cheltuieli de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare sunt deductibile la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane cu astfel de atributii.
Cheltuieli nedeductibile
- Pentru cheltuielile cu serviciile de management, consultanta etc., contribuabilul trebuie sa justifice necesitatea prestarii acestora.
- Cheltuieli cu sponsorizarea si/sau mecenat. Acestea se vor scadea din impozitul pe profit datorat, daca:
Sunt in limita de 3% din cifra de afaceri;
Nu depasesc 20% din impozitul pe profit datorat.
- Pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu neincasate, pentru partea neacoperita de provizion.
- Se prevede obligatia comunicarii in scris catre clientii respectivi, scoaterea creantelor din evidenta, in vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare.
Codul de procedura fiscala reuneste intr-o forma mai coerenta preverile referitoare la sanctiunile pe care le poate suporta contribuabilul, dar si la modalitatile in care se poate apara de un zel prea mare al Fiscului.
Cat costa neindeplinirea la timp a obligatiilor fiscale
- Dobanzile se calculeaza pe zile de intarziere la plata obligatiilor fiscale principale, nivelul dobanzii fiind stabilit prin hotarare de guvern si actualizat in functie de rata inflatiei;
- Pentru fiecare luna si fractiune de luna de intarziere la plata se datoreaza si o penalitate de 0,5%, al carei nivel se actualizeaza prin legea bugetului de stat;
- Dobanzile si penalitatile de intarziere se datoreaza de catre contribuabil si in cazul in care unitatile bancare nu deconteaza sumele convenite bugetului in 3 zile lucratoare de la debitarea contului acestuia;
- Contribuabilii au si ei dreptul la dobanda pentru sumele de restituit sau de rambursat neplatite la scadenta.
Clarificari si detalii privind procedura executarii silite
- Se preiau in mare normele existente in legislatia anterioara; se stabilesc in detaliu competentele privind executarea si regulile de procedura;
- Se pot institui popriri si sechestre asiguratorii asupra veniturilor si bunurilor, mobile si imobile, ale debitorului, inainte de inceperea executarii silite si chiar inainte de scadenta creantei fiscale, in anumite conditii;
- Se reglementeaza executarea silita prin proprire, prin executarea bunurilor mobile si a celor imobile, precum si metodele de valorificare a bunurilor sechestrate;
- In cazul in care alti creditori decat cei fiscali au pornit deja executarea silita, aceasta va fi continuata de catre organele de executare fiscala; de asemenea, tertii creditori nu se pot opune sechestrarii bunurilor gajate sau ipotecate in favoarea lor;
- Se stabileste ordinea de distributie a sumei rezultate din executare intre diversi creditori, reintroducandu-se prioritatea creantelor fiscale fata de cele comerciale (reglementare fata de care se exprimasera serioase critici in trecut si care fusese modificata printr-o interventie asupra Legii 99/1999);
- Creanta fiscala are prioritate asupra celei garantate prin gaj sau ipoteca; cu conditia indeplinirii (nu neaparat anterioare) a cerintelor de publicitate;
- Nu se prevede o procedura pentru executarea creantelor fiscale ale contribuabilului - de urmat dreptul comun;
Despre contestatii
- Sunt modificare termene de inregistrare/declarare, inclusiv introducerea unui termen de 3 luni pentru depunerea contestatiei impotriva unui act administrativ fiscal in care nu se indica procedura de contestare;
- Se instituie posibilitatea retragerii de catre contribuabil a contestatiei nesolutionate si de introducerea, in termenul legal, a unei noi contestatii;
- Se pastreaza competenta de solutionare in functie de valoarea obiectului contestatiei (acelasi barem de 5 miliarde de lei);
- Se introduce principiul conform caruia nu se poate crea o situatie mai grea contestatorului in propria cale de atac.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
