Intr-un interviu recent, doamna Maria Manolescu, secretar de stat in Ministerul Finantelor Publice, afirma ca, daca ar intra in domeniul privat, ar incepe prin crearea unei microintreprinderi. Aceasta afirmatie, suna ca un indemn pentru investitori sa utilizeze facilitatile create de lege pentru acest tip de societati comerciale.
Din pacate, ma vad nevoit sa o contrazic pe doamna ministru. Amendamentele aduse Ordonantei nr. 24/2001 privind impozitul pe venitul microintreprinderilor prin legea de aprobare a acesteia o fac, practic, inaplicabila. Bineinteles ca meritul acestei brambureli revine "specialistilor" din Parlament, care au facut harcea-parcea o reglementare utila pentru reducerea evaziunii fiscale si incurajarea liberei-initiative. Trebuie mentionat ca regimul fiscal aplicat microintreprinderilor nu este o inovatie a Ministerului Finantelor Publice din Rom=nia, ci este preluata din legislatia unor tari europene.
Problemele de aplicare sunt generate de o conditie impusa societatilor infiintate in cursul unui exercitiu financiar: trebuie sa aiba minim un salariat la momentul constituirii societatii (microintreprinderii). Aceasta conditie este absurda deoarece societatea poate incheia acte juridice in nume propriu numai dupa finalizarea procesului de constituire si obtinerea personalitatii juridice, adica dupa inscrierea in Registrul Comertului. Din aceasta cauza, orice societate constituita dupa data intrarii in vigoare a acestor modificari nu poate beneficia de regimul fiscal prevazut de Ordonanta nr. 24/2001. Mai trebuie adaugat aici ca data inregistrarii in Registrul Comertului este, de regula, necunoscuta p=na in momentul primirii certificatului de inregistrare (CUI-ul).
Bineinteles ca s-ar putea sugera solutia de a incheia contractul de munca retroactiv, dar aceasta reprezinta o infractiune sanctionata de codul penal. In plus, exista cerinta inregistrarii contractului de munca la Camera de Munca unde, este greu de crezut ca functionarii vor acorda un numar de inregistrare retroactiv, pentru ca sa ne incadram in conditiile legale.
Solutia este una singura: amendarea textului legii de aprobare a Ordonantei nr. 24/2001. In completare la cele mentionate mai sus ar mai putea fi luate in considerare urmatoarele propuneri ce ar putea amenda textul mai sus-mentionat:
a) Pastrarea formularii din ordonanta privind numarul de angajati sau stabilirea unui termen rezonabil pentru angajarea de personal (minim 90 de zile);
b) Declararea trimestriala a impozitelor, taxelor si contributiilor de catre microintreprinderi si, eventual, stabilirea unui formular unic de declarare si plata pentru contributii. Aceasta facilitate ar incuraja aceste societati sa angajeze personal.
c) Plata trimestriala ar fi un ajutor deosebit, ca si stabilirea posibilitatii de a opta pentru contabilitate in partida simpla sau contabilitate in partida dubla;
d) Stabilirea unui termen de intrare in vigoare a modificarilor aduse Ordonantei initiale care sa nu perturbe activitatea intreprinzatorilor, care ar putea fi, de exemplu, 1 ianuarie 2004, cu pastrarea in cursul anului 2003 a regimului prevazut de Ordonanta 24/2001.
In opinia mea, transformarea acestor propuneri in amendamente la legea privind impozitarea microintreprinderilor ar permite intreprinzatorilor privati sa beneficieze in mod real de recomandarea doamnei ministru si, impreuna cu alte masuri de relaxare fiscala, ar reprezenta un stimulent important pentru libera initiativa.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
