Importurile au crescut puternic in prima jumatate a anului - cu 40% in dolari, care ramane principala valuta de plata. Atat de puternic incat au depasit 10,8 miliarde de dolari in sase luni, ducand deficitul comercial la 2,5 miliarde de dolari.
Marea intrebare: pe ce s-au cheltuit de fapt banii? Pentru ca o mare amenintare o reprezinta posibilitatea ca o mare parte din importuri sa reprezinte bunuri de consum, pe care piata interna nu este in stare sa le ofere. Si care, prin dezechilibrele create, ar ajunge sa alimenteze inflatia.
Datele statistice pe primul semestru indica o crestere cu 10,4% a cheltuielilor cu importurile de bunuri de consum, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Din cele 9,8 miliarde de euro cheltuite de Romania pe marfuri din import, 1,3 miliarde s-au dus pe aparatura de uz casnic, de folosinta indelungata, confectii, incaltaminte, tigari, cosmetice, produse farmaceutice si articole de igiena. #leadend# Adica bunuri pentru care exista oferta si pe piata interna, insa, fie insuficienta pentru apetitul in crestere pentru aparate de uz casnic, de exemplu, fie la o calitate prea slaba sau oricum care nu justifica preturile.
Bunurile de consum detin insa o pondere de numai 13,3% din totalul importurilor. Partea plina a paharului - la sfarsitul primului semestru, cea mai mare pondere in structura pe destinatii a importurilor era detinuta de bunurile de capital - 21,7%. Cea mai mare pondere este detinuta de importurile pentru aprovizionari industriale - 41,8%.
Potrivit clasificarii folosite de Institutul National de Statistica la impartirea importurilor pe destinatii, cele mai mari cresteri au fost inregistrate de importurile de combustibili si lubrifianti, cu 20,7% fata de anul trecut, urmate de importurile de echipamente de transport (+ 18,7%), care au antrenat in mod firesc cresterea cererii de combustibili.
Importurile de combustibili au insumat 1,13 miliarde de euro, in timp ce pentru achizitiile de mijloace de transport s-au cheltuit 640 milioane de euro. Au inregistrat ritmuri de crestere ridicate importurile de automobile pentru transportul persoanelor (21,6%)- vizibile cu ochiul liber, prin cresterea numarului de microbuze, precum si achizitiile de echipamente de transport pentru industrie (27,9%).
Combustibilii au inregistrat o pondere de 11,6% in total importuri, in timp ce echipamentele de transport au reprezentat 6,5%.
Importurile - o structura inghetata
Structura in mare parte impietrita a economiei romanesti isi oglindeste, de ani de zile, imaginea in comertul exterior. Care ramane neschimbata.
Asa se face ca, desi viteza de crestere a importurilor a fost din ce in ce mai mare in ultimele luni, structura pe marfuri importate a ramas, in mare, neschimbata la sfarsitul primul semestru fata de aceeasi perioada a anului trecut. Aceasta inseamna cresteri sau scaderi ale ponderilor diferitelor categorii de marfuri cu mai putin de 0,5%.
Cel mai mult a crescut ponderea importurilor de masini si echipamente - de la 22% la 22,8%, urmata de ponderea importurilor de produse minerale - de la 12,5% la 13,1%.
Factura nu intarzie
Apetitul in crestere pentru importuri a facut ca deficitul comercial al Romaniei sa depaseasca 2,5 miliarde de dolari (2,3 miliarde de euro) in prima jumatate a anului, in crestere cu 47% fata de aceeasi perioada din 2002.
Dupa sase luni, dezechilibrul balantei comerciale a ajuns la 65% din deficitul inregistrat in tot anul trecut.
Contrar asteptarilor, cresterea importurilor s-a domolit in luna iunie, dupa ce in mai batusera toate recordurile cu o factura de peste doua miliarde de dolari.
Chiar si asa, importurile realizate in primul semestru au atins aproape 11 miliarde de dolari (9,8 miliarde euro), in crestere cu 36% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
In luna iunie, factura in euro a importurilor a fost de 1,74 miliarde euro, cu 7,5% mai mare comparativ cu aceeasi luna din 2002, insa in scadere cu 3,5% fata de luna mai 2003. Exprimate in moneda americana, importurile au crescut in iunie cu 33% fata de luna corespunzatoare a anului precedent, cifrandu-se la 2,03 miliarde dolari.
Temperarea cresterii importurilor a mai atenuat temerile privind majorarea intr-o asemenea masura a deficitului de cont curent, incat sa fie necesara o depreciere importanta a leului, care ar afecta insa obiectivul de scadere a inflatiei. Dupa numai cinci luni din acest an, deficitul de cont curent s-a apropiat de un miliard de euro.
O mare parte din importuri este finantata din credite, ceea ce a facut FMI sa solicite masuri de franare a cresterii creditului in general. Problema este ca, in primul semestru, cea mai mare crestere a fost inregistrata la produse minerale (produse petroliere, ciment, sare) - 15,8% in euro, respectiv 42,1% in dolari.
Datele generale aferente primelor sase luni indica mentinerea unei ponderi de peste 20% a importurilor de masini si echipamente - 22,8% in iunie, fata de 23,1% in mai. Pe locul al doilea vin importurile de imbracaminte, cu o pondere de 16,3%.
Valoarea importurilor de masini si echipamente a totalizat in sase luni 2,23 miliarde euro, reprezentand un avans de 14,2% raportat la aceeasi perioada din 2002. Majorarea este insa mult mai semnificativa, de circa 41%, daca raportarea se realizeaza in moneda americana, corespunzand unei valori de 2,46 miliarde dolari.
Insa si importurile de produse minerale - categorie care inglobeaza, printre altele, produse petroliere, ciment si sare - au crescut puternic in primul semestru. Cu o valoare cifrata la 1,28 miliarde euro sau 1,4 miliarde dolari, aceste importuri au avansat cu 15,8%, respectiv cu 42,1%. Pe locul al treilea in clasamentul celor mai semnificative cresteri se plaseaza produsele metalurgice, cu un avans de 13,8%, respectiv de 40,4%, corespunzand valorilor de 701,7 milioane euro, respectiv 776,2 milioane dolari.
Comert pe masura economiei nerestructurate
In loc sa stimuleze productia interna, cresterea creditului s-a orientat spre finantarea de importuri, in timp ce numai 1% din totalul creditelor acordate de banci au avut ca destinatie finantarea de exporturi, in scadere fata de anul trecut.
"Aceasta pentru ca nu sunt progrese in plan structural. Ritmurile mari de crestere a exporturilor si prin ele a economiei, nu inseamna mare lucru daca nu au in spate structuri solide care sa dea perspectiva si constanta procesului de crestere", comenteaza Misu Negritoiu, director general adjunct al ING Bank.
El crede ca nu creditul de consum este principalul vinovat pentru cresterea rapida a importurilor in prima jumatate a anului, seceta, de exemplu, care a afectat productia agricola, avand un impact semnificativ.
"In principiu, creditul de consum ar trebui sa aiba efecte pozitive, in conditiile in care prea multa vreme am neglijat piata interna, bazandu-ne pe o crestere economica sustinuta de exporturi", spune Negritoiu.
Din cauza intarzierilor acumulate in procesul de restructurare a economiei, numai cateva sectoare au beneficiat de pe urma cresterii creditului - in primul rand producatorii de bunuri de folosinta indelungata (frigidere, masini de spalat, televizoare) si producatorii de materiale de constructie, mobila si obiecte sanitare, care castiga de pe urma cresterii pietei constructiilor.
Aceleasi probleme structuale explica si ponderea de peste 65% din totalul importurilor detinuta de asa-numitele bunuri intermediare.
"Romania ramane o mare importatoare de bunuri intermediare. Trebuie sa fim atenti pentru ca economia nu este inca restructurata", afirma recent chiar guvernatorul BNR Mugur Isarescu.
Cresterea rapida a importurilor a accentuat dezechilibrul balantei comerciale, reflectat intr-un deficit de cont curent care a depasit un miliard de dolari dupa cinci luni din acest an.
Deficitul comercial aferent primelor sase luni s-a ridicat la 2,31 miliarde euro (2,56 miliarde dolari), comparativ cu 1,95 miliarde euro (1,75 miliarde dolari) in aceeasi perioada din 2002. Aceasta in conditiile in care cresterea exporturilor da semne de incetinire. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi s-a deteriorat brusc incepand cu luna aprilie, cand a scazut la 75,2% fata de 91,7% in ianuarie. La sfarsitul lunii iunie, valuta din exporturi acoperea numai 78,7% din cheltuielile cu importurile.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
