Cu o pondere de numai 2% în comeţul exterior total al României, volumul schimburilor comerciale cu SUA a rămas la cote modeste anul trecut şi aproape l-a egalat pe cel din 2008, când bula imobiliară s-a spart pe piaţa americană, declanşând criza financiară.
Deteriorarea parteneriatului comercial româno-american ar trebui să fie un puternic semnal de alarmă pentru liderii politici locali, în condiţiile în care partenerii tradiţionali ai României, Germania, Italia sau Franţa, se afundă tot mai mult în recesiune. Totuşi, după patru ani de declin economic global şi în condiţiile în care economiile europene sunt încă în letargie nu s-a făcut nimic concret, nu s-a luat nicio măsură pentru stimularea comerţului cu statele aflate în afara bătrânului continent.
Comerţul dintre România şi SUA a intrat pe o pantă descendentă la începutul lui 2005 şi a frânat puternic în perioada de recesiune. În 2009, când efectele crizei financiare au devenit mai vizibile şi au fost resimţite mai profund, schimburile comerciale ale României cu economia condusă în prezent de administraţia Obama s-au prăbuşit la 1,4 miliarde de dolari, scăderea fiind de aproximativ 36% comparativ cu nivelul consemnat în 2008.
În aceste condiţii, exporturile au atins un minim de 747 milioane de dolari în 2009, iar importurile au ajuns la 642 milioane de dolari, valori cu peste 30% mai mici decât cele raportate înainte de intoxicarea marilor economii cu produse financiare complexe.
Totuşi, statisticile vamale ale Departamentului comerţului din SUA au indicat un uşor avans, de circa patru puncte procentuale, al schimburilor comerciale cu România anul trecut comparativ cu 2011, până la 2,4 miliarde de dolari.
SUA au una dintre cele mai dinamice economii în sfera comerţului internaţional, valoarea totală a schimburilor comerciale ale acesteia a urcat cu 19% anul trecut, până la 4,9 trilioane de dolari.
Exporturile şi importurile SUA au urmat un curs ascendent, în concordanţă cu economia care a pulsat modest totuşi, avansul de circa 2% fiind încă sub ritmurile de creştere din urmă cu 3-4 ani. Spre comparaţie, în aceeaşi perioadă schimburile comerciale totale ale României s-au situat la aproximativ 100 miliarde de dolari, de circa 50 de ori mai mici decât cele ale SUA.
Datele statistice arată că relaţiile comerciale dintre România şi SUA sunt nesemnificative, comerţul cu agenţii economici locali reprezentând numai 0,07% din valoarea totală a comerţului exterior al celei mai mari economii la nivel mondial.
România nu a ştiut să-şi joace cartea exporturilor anul trecut, iar livrările totale de bunuri au scăzut cu circa 0,5%, până la nivelul de 45 miliarde de euro, potrivit INS, în condiţiile contractării economiilor partenerilor comerciali europeni. Peste 70% din exporturile României sunt îndreptate către UE, cifrele indicând dependenţa puternică a economiei locale de zona euro şi vulnerabilitatea acesteia. Totodată, situaţia actuală transmite un semnal de alarmă asupra mult discutatei necesităţi de diversificare geografică a destinaţiei bunurilor locale.
Comerţul cu SUA a crescut cu 4% faţă de anul trecut
În pofida faptului că nu se situează la un nivel semnificativ, schimburile comerciale ale României cu SUA au fost marcate de o evoluţie uşor ascendentă în ultimii ani, iar balanţa comercială cu SUA a fost excedentară. Exporturile către piaţa americană din SUA s-au situat la 1,6 miliarde de dolari, în urcare cu circa 11% faţă de 2011, în timp ce importurile au coborât cu 8%, până la 790 milioane de dolari. Balanţa comercială cu SUA a fost în favoarea României anul trecut, exporturile româneşti fiind cu 816 milioane de dolari mai mari decât importurile. Deşi cursul schimburilor comerciale este crescător şi cu toate că valoarea acestora s-a dublat pe parcursul a zece ani, avântul nu este extraordinar. Aşadar, comeţul cu SUA rămâne mult sub potenţial mai ales în contextul în care relaţiile comerciale româno-americane beneficiază de cadrul propice accelerării. După căderea comunismului, România a primit din partea SUA, în noiembrie 1993, „clauza naţiunii celei mai favorizate“, ceea ce înseamnă o serie de avantaje în termeni de taxe vamale şi cote de import. În august 2006, statutul a fost permanentizat, Congresul SUA considerând că România a făcut progrese în procesul de reformă economică şi în crearea condiţiilor de dezvoltare a economiei de piaţă. Totodată, în martie 2003, Washingtonul a acordat României statutul de „economie de piaţă“, de asemenea un element important în încurajarea schimburilor comerciale dintre cele două ţări şi în atragerea investiţiilor americane.
Cu toate acestea, România nu ocupă un loc fruntaş printre partenerii comerciali ai celei mai mari forţe politice şi economice, situându-se anul trecut la export pe locul 71 din 243 de ţări cu care SUA au relaţii comerciale şi fiind a 81-a destinaţie mondială pentru mărfurile americane.
Ce exportăm/importăm în şi din piaţa SUA?
Cea mai mare pondere în exporturile României către SUA o au metalele, materialele plastice, articolele din cauciu, materialele textile, precum şi produsele din industria chimică. La importuri predomină însă produsele cu valoare adăugată mare precum maşinile, aparatele şi echipamentele electrice şi electronice, instrumentele, aparatele optice şi foto.
Analiza structurii exporturilor relevă că produsele româneşti continuă să aibă o competitivitate slabă, de vreme ce cea mai mare parte a bunurilor exportate au un grad redus de prelucrare şi implicit valoare adăugată mică. Raportul dezechilibrat în ceea ce priveşte gradul de prelucrare al exporturilor şi al importurilor are un impact negativ pentru economia locală şi scoate în evidenţă faptul că în loc să mizeze pe specializare, pe dezvoltarea avantajelor competitive şi oferirea unor produse cu valoare adaugată mare, industria naţională vinde în exterior în principal materii prime şi semifabricate şi apoi importă de la străini, plătind un preţ mai mare, produsele finite. Deşi nu ne place să spunem, România vinde încă majoritar „produse de bază“, vinde materii prime fără a le prelucra.
Astfel, anul trecut valori mari ale exporturilor, de peste zece milioane de euro, au fost consemnate de articolele din fier şi oţel, articole din cauciuc, aluminiu, plastic, combustibili minerali, piele şi produse de tăbăcărie, lemn, dar şi altele. Cumulate, acestea au reprezentat mai bine de 95% din totalul exporturilor româneşti pe piaţa americană, circa 1,5 miliarde de dolari.
În schimb, structura importurilor este net dominată de produsele cu valoare adaugată mare necesare în procesele de retehnologizare ale companiilor locale.
Care va fi evoluţia comerţului cu SUA în anii următori?
Analiştii estimează păstrarea tendinţei de creştere a exporturilor româneşti pe piaţa din SUA în perioada următoare, dar admit posibiliatea diminuării ritmului de creştere. Astfel, potrivit calculelor, exporturile ar urma să depăşească 1,7 miliarde de dolari la finele acestui an şi să ajungă la 1,8, respectiv 2 miliarde de dolari în 2014 şi 2015.
Produsele româneşti care au un potenţial imediat de creştere pe piaţa americană sunt brânzeturile, legumele congelate, vinul şi băuturile spirtoase, apa minerală, conservele din carne, dispozitivele şi aparatura medicală, confecţiile şi textilele, instrumentele muzicale, articolele de sticlărie şi încălţămintea.
Nu stăm bine nici la capitolul investiţii
Investiţiile americane în România se situează la aproximativ 1,4 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că la un volum total de circa 55 miliarde de euro, investitorii din SUA nu intră în top zece, valoarea sumelor injectate de aceştia în economia locală reprezentând doar 2,6% din total.
Sectoarele care atrag cele mai multe investiţii americane sunt industria auto, industria construcţiilor de maşini, utilajele şi echipamentele, agricultura şi industria alimentară, tehnologia informaţiei, energie, servicii financiare, industria electronică, industria chimică şi cea farmaceutică.
Numărul firmelor cu capital american nu depăşeşte 7.000, iar printre cele mai importante companii americane cu investiţii directe în România se numără producătorul de microprocesoare ADM, Aecom, companie de servicii de management, grupul financiar Citibank, Coca-Cola, Colgate Palmolive, Eli Lilly, Ford, General Electric, Hewlett Packard, Hilton, McDonald's, Microsoft, Oracle, PepsiCo, Philip Morris şi Procter & Gamble.
Criza a determinat adaptarea structurii exporturilor locale în SUA
Portofoliul de produse exportate către SUA s-a situat anul trecut la 435, fiind în creştere cu 4,5% în comparaţie cu anul precedent.
Astfel, companiile din plan local au livrat pe piaţa americană 81 de produse noi, printre care porumb, materiale neţesute din materiale textile, aparate medicale pentru respirat, seminţe de soia, legume congelate.
,
Criza economică şi recesiunea au condus la adaptarea ofertei româneşti de export la tendinţele şi cerinţele pieţei americane, potrivit departamnetului de Comerţ al SUA.
Astfel, 62 de produse nu se mai află pe lista exporturilor româneşti cu destinaţia SUA printre care feroaliaje, alcaloizi vegetali, naturali sau sintetici, dispozitive de calculat, seminţe oleaginoase şi altele.
Analiştii: Exporturile de produse şi servicii IT - singura oportunitate pentru România pe piaţa americană
Laurian Lungu, analist macroeconomic
Ponderea schimburilor comerciale ale României cu SUA este foarte redusă. Este adevărat totuşi că s-a înregistrat o uşoară creştere a schimburilor comerciale cu SUA, avans datorat în principal reluării creşterii economiei americane, precum şi efectului de monedă.
Principalul obstacol în calea exporturilor de bunuri locale către SUA este generat de poziţionarea geografică. De aceea, atunci când decid să-şi diversifice destinaţiile de export multe companii locale preferă să se orienteze către ţări precum Rusia sau pieţe din Orientul Mijlociu. În plus, SUA este o piaţă extrem de competitivă, căreia companiile locale încă nu îi pot face faţă.
Pentru a consemna câştiguri importante ar trebui să exportăm produse cu valoarea adăugată mare, în special din domeniul IT. Diversificarea destinaţiilor de export ale bunurilor locale este extrem de importantă, având în vedere situaţia actuală a economiilor europene, principalele partenere comerciale ale României. Pieţele din America de Sud, India, China sau Rusia reprezintă alternative viabile de desfacere pentru bunurile româneşti.
Dragoş Cabat, analist financiar
România este într-o situatie „nefavorizată“ în ceea ce priveşte relaţiile comerciale cu SUA, deşi beneficiază de un cadru formal favorizant.
România poate exporta în SUA produse cu valoare adăugată redusă, dar aici competiţia din partea Chinei sau Mexicului, parteneri comerciali importanţi ai SUA, este dificil de contracarat. În ceea ce priveşte bunuri cu valoare adăugată mai ridicată sau măcar componente pentru acestea, Japonia ori Canada, ceilalti parteneri importanţi ai SUA, au întâietate.
Desigur, schimburile comerciale ale SUA cu UE sunt semnificative ca procent din comertul international al SUA, dar partenerii importanti sunt Germania, Franta şi Italia, mai puţin celelalte ţări membre.
Şansele sunt reduse ca România să poată depăşi în mod semnificativ nivelul actual al comertului internaţional în relaţia cu Statele Unite, singura oportunitate majoră fiind domeniul IT.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
