Secretarul general al NATO, George Robertson, a conturat un viitor sumbru pentru intreaga lume intr-un un discurs apocaliptic tinut nu cu mult timp in urma la Bruxelles.
In opinia sa lumea se va confrunta pe viitor cu o mai mare instabilitate, cu mai multe atentate si cu raspandirea mai mare a armelor si in special a celor de distrugere in masa Robertson a apreciat astfel ca NATO trebuie sa-si reevalueze capacitatea militara, sa-si caute noi aliati si "sa dea mana cu Rusia" in fata provocarilor la adresa securitatii.
Temerile lordului au fost facute publice in cadrul conferintei desfasurate sub genericul "Praga 2002: Provocare si Schimbare pentru NATO".
Seful Aliantei s-a referit la "legea lui Noe", care spune ca "nu prognozele meteo conteaza, ci arca", si a prognozat "vreme rea" pentru comunitatea internationala. Robertson s-a referit astfel la Praga ca la momentul in care se pun bazele viitoarei "arce" ce va salva omenirea de amenintarile mileniului trei.
El a subliniat astfel importanta pe care o va avea reuniunea ce incepe pe 21 noiembrie, unde diviziunile Razboiului Rece vor fi sterse definitiv o data cu invitarea de noi membri. "Nu exista nici un beneficiu pentru faptul ca prognozam ploaia, ci doar pentru construirea arcei. La Praga, contururile acestei arce vor deveni vizibile", a subliniat Robertson.
Responsabilii Aliantei Nord-Atlantice par decisi sa adopte la summitul de la Praga de saptamana aceasta o strategie noua, care va modifica atat structura, cat si misiunea celei mai importante organizatii militare din lume, scrie The Washington Post.
"Daca summit-ul de la Praga, numit initial al extinderii, nu devine unul al transformarii, NATO nu va mai fi utila si va disparea", declara Klaus Naumann, fost presedinte al comitetului militar al Aliantei, citat de cotidianul american.
Rezultatul transformarii si extinderii Aliantei, apreciat pozitiv de responsabilii americani si aliati, este totusi pus sub semnul intrebarii de unii analisti politici. "NATO va deveni un ONU mai mic", avertizeaza adversarii extinderii, citati de The New York Times. Alianta este de domeniul trecutului, o ramasita a razboiului rece, spun alti analisti. Evident este doar faptul ca NATO are nevoie de o schimbare pentru a supravietui.
Criza NATO
Alianta a suferit o "criza de identitate" din cauza ca Bush a decis sa actioneze de unul singur in Afganistan si nu i-a cerut sprijinul militar, dupa atacurile teroriste de anul trecut, apreciaza The Washington Times. Momentul 11 septembrie a demonstrat ca vechiul NATO nu corespunde realitatilor lumii actuale, in care terorismul devine principala amenintare strategica. Astfel, noua Alianta va trebui sa fie capabila sa raspunda rapid si eficient la aceste amenintari. Formata in timpul razboiului rece Alianta avea ca scop protejarea statelor membre in fata amenintarii comuniste. Dupa 1989 insa, situatia s-a schimbat treptat, NATO ajungand sa aiba in Rusia un partener preferential, gata sa lupte alaturi de americani impotriva inamicului comun, terorismul.
Noi obiective
Botezata NATO-II, noua alianta va trebui sa apere libertatea si sa asigure securitatea membrilor sai, prin mijloace politice si militare, astfel incat nici o tara sa nu fie nevoita sa se bazeze doar pe eforturile proprii, spun oficialii Aliantei.
Organizatia va trebui sa serveasca drept forum de consultari intre aliati, privind orice problema care le-ar afecta interesele vitale si de asemenea sa descurajeze orice activitate indreptata contra unui stat membru si sa apere zona aliata de orice amenintare de agresiune, se arata in documentele oficiale prezente pe siteul NATO. Alianta largita nu va priva statele membre de dreptul si datoria lor de a-si asuma responsabilitati care deriva din principiul suveranitatii nationale, in materie de aparare.
Probleme esentiale
The New York Times scrie insa ca NATO va deveni dupa momentul Praga un for simbolic, cum este ONU in prezent, si ca reuniunea de la Praga va marca inceputul sfarsitului pentru Alianta. A doua etapa de extindere ar putea sa dilueze capacitatile militare ale NATO si ii va submina coeziunea si va transforma Alianta intr-un for de discutii. SUA vor o extindere "robusta" pentru ca vor sa isi extinda sfera de influenta in cele mai indepartate zone ale Europei, scrie The New York Times. Lucru confirmat de un raport al Departamentului de Stat. "Ajutand noile democratii ale Europei, pe masura ce acestea isi consolideaza o buna guvernare, respectarea legii si a drepturilor omului, NATO va facilita, de asemenea, si un mediu mai bun, pe termen lung, pentru comertul si investitiile americane", se arata in document.
"Pentru majoritatea vest-europenilor, aceasta noua Alianta va deveni incet-incet nesemnificativa pentru ca nu le mai ofera un parteneriat de securitate eficient cu SUA", sustine analistul olandez Peter Van Ham, citat de Reuters. "Aliantele mor atunci cand inving", spun politologii americani, fraza repetata de cei care considera Alianta o structura inutila, de domeniul istoriei.
Situatia de dupa 11 septembrie a relevat inca un lucru important pentru viitorul NATO. Americanii nu mai au nevoie de aliati, fiind cu ani buni inaintea europenilor din punct de vedere tehnologic. Noul NATO nu va mai fi o umbrela de securitate, spun analistii americani, ci va deveni o alianta de state din care SUA isi va alege partenerii in functie de nevoile sale. Iar acest lucru s-a evidentiat cel mai clar in Afghanistan.
"Nici unul dintre candidati nu indeplineste vreun criteriu militar in vederea obtinerii calitatii de membru al aliantei", scria Sean Kay, de la Ohio Wesleyan University, intr-o scrisoare adresata Senatului american.
"Pericolul ca NATO sa devina doar un forum pentru discutii si o sursa de analize utile devine mai mare cu cat alianta se extinde si pe masura accelerarii acestui proces", scria si Guillaume Parmentier, de la Institutul Francez pentru Relatii Internationale, in "NATO Review".
Amenintari si solutii
George Robertosn a denumit cinci provocari pentru lumea mileniului trei si a gasit cinci solutii prin care se poate asigura stabilitatea mondiala.
Problemele principale ar fi:
- instabilitatea;
- numarul crescut de fluxuri migratoare si refugiati;
- mai multe acte de terorism;
- mai multe state aflate in criza;
- o proliferare fara precedent a armelor pe intreg globul;
Seful NATO a numit cinci "piloni" pe care se va sprijini Alianta pentru a raspunde amenintarilor:
- mobilitatea de actiune;
- cooperarea mai buna intre aliati;
- cooperarea cu alte state (relatiile NATO-Rusia , tarile din regiunile afectate);
- extinderea Aliantei;
- cooperarea in cadrul structurilor internationale (ONU).
Alianta in date
1941 - Presedintele american Theodore Roosevelt si premierul britanic Winston Churchill vorbeau prima oara de "carta atlantica" un acord ce ar fi trebuit sa asigure securitate Marii Britanii.
1945 - Articolul 51 din Carta Natiunilor Unite subliniaza libertatea statelor membre de a forma aliante militare cu scopul de a contracara o amenintare indreptata impotriva unuia din statele membre.
1948 - Reprezentantii Belgiei, Frantei, Olandei, Marii Britanii si Luxembrgului semneaza Tratatul de colaborare economica, sociala, culturala si aparare comuna.
- Senatul american adopta rezolutia 239, care acorda armatei SUA posibilitatea de a actiona in orice loc al lumii pentru a sprijini pacea, justitia sau drepturile omului, cu acordul ONU (rezolutia Vandenberg).
1949 - Douasprezece state, SUA, Canada, Danemarca, Franta, Marea Britanie, Islanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia si Portugalia semneaza Tratatul Atlanticului de Nord.
1952 - Grecia si Turcia devin membre NATO simultan.
1955 - Germania Federala devine membru al Aliantei - URSS formeaza Pactul de la Varsovia.
1966 - De Gaulle anunta retragerea Frantei din structurile militare aliate.
1982 - Spania se alatura NATO.
1995- NATO actioneaza in Iugoslavia.
1999- Alianta lanseaza campania contra lui Milosevici
1999 - NATO primeste Polonia, Ungaria si Republica Ceha.
2001 - la 12 septembrie se activeaza articolul 5 din Tratat, prin care toate statele sunt obligate sa actioneze in caz ca un membru este atacat. Bush alege sa inceapa operatiunile in Afghanistan fara NATO.
2002 - Se pun bazele Consiliului NATO-Rusia.
Washington Post: Un club select pentru Europa
NATO si-a pierdut scopul initial, dar a devenit un club select pentru Europa, chiar si Rusia beneficiind de un statut special in cadrul organizatiei considerate o anticamera a Occidentului, unde candidatii cauta beneficii economice si politice, comenta, in editia de sambata, Washington Post.
Surpriza nu consta neaparat in evolutia NATO, ci mai degraba in faptul ca tarile fostului imperiu sovietic au trecut remarcabil de bine prin prima faza a existentei lor postcomuniste. Desi institutiile democratice si reformele economice raman incomplete, aceste state au reusit sa evite catastrofele prezise de multi analisti, afirma Washington Post.
Remarcabile sunt si recentele modificari in politica rusa, adoptate dupa 11 septembrie 2001 de presedintele Vladimir Putin - el s-a aliniat razboiului antiterorist condus de Statele Unite, a acceptat stabilirea de baze americane in tarile din Asia Centrala, retragerea Statelor Unite din Tratatul privind rachetele balistice, precum si termenii americani pentru tratatul de reducere a arsenalelor strategice si a obtinut un nou tip de relatie cu NATO. Intrarea Rusiei in noul parteneriat cu NATO a permis autoritatilor de la Moscova sa renunte la obiectiile referitoare la extinderea Aliantei, Putin renuntand la eforturile de blocare a aderarii statelor baltice.
Dupa inlaturarea regimurilor comuniste, populatia a sperat intr-o trecere rapida la capitalism, dar asteptarile au depasit cu mult posibilitatile reale, limitate de mostenirea comunista. Aceste natiuni, obisnuite ca autoritatile sa ia deciziile importante, nu se adapteaza cu usurinta la situatia in care trebuie sa hotarasca singure.
In timp, atitudinea NATO si UE fata de aceste tari s-a modificat. In 1997, NATO a invitat sa adere Cehia, Polonia si Ungaria, iar UE a inceput, in 1998, negocierile de aderare cu mai multe tari din Europa Centrala si de Est. Ambele organizatii au impus conditii noilor candidati - NATO a stabilit un "plan de actiune pentru aderare", pentru a impulsiona reforma armatelor, consolidarea controlului civil, imbunatatirea procedurilor de securitate, iar UE a insistat asupra unor modificari juridice si administrative.
Solicitarile au fost salutate de reformatori, care considera ca pot folosi NATO si UE pentru a imbunatati situatia din tarile lor. "Intram intr-un fel de camasa de forta pozitiva, care ne va ajuta sa facem lucrurile corecte", afirma Mircea Geoana, ministrul roman de Externe.
UE si NATO actioneaza concertat; UE a anuntat in octombrie ca este gata sa primeasca zece noi membri in 2004, iar NATO va formula, in cursul saptamanii viitoare, invitatii de aderare pentru sapte tari.
Scopul initial al Aliantei nu mai exista, dar tarile din Europa Centrala si de Est considera ca NATO le satisface nevoia de legaturi institutionale cu Vestul si le ofera un angajament de securitate din partea uneia dintre superputerile lumii.
Europa se teme insa ca Statele Unite nu vor mai fi interesate de o alianta care are doar scopuri simbolice. "Se poate spune ca NATO si-a pierdut mult din farmec pentru strategii americani, in special dupa 11 septembrie", afirma Daniel Daianu, fost ministru de Finante al Romanei.
La summitul de la Praga, NATO va incerca sa ajunga la un acord privind infiintarea unei forte rapide formate din 21.000 de militari, care sa poata actiona timp de o luna in mediu ostil, oriunde in lume si la care tarile membre pot contribui cu unitati specializate. Iar tarile din Europa Centrala si de Est sunt dornice sa participe la aceasta forta.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
