Capitolul privind Concurenta ramane una din piedicile cele mai importante in incheierea negocierilor cu UE, desi Comisia Europeana noteaza in raportul de tara ca "s-au facut progrese notabile in domeniul apropierii legislatiei din domeniul antitrust".
Insa oficialii europeni sunt mai transanti pe problema ajutorului de stat, unde acestia afirma ca "nu au fost realizate progrese atat de mari pana acum si vor fi necesare eforturi considerabile pentru a indeplini cerintele din domeniu pe termen mediu, in mod particular in ceea ce priveste transparenta prin intermediul unui inventar credibil al ajutoarelor de stat si adoptarea unor reguli necesare pentru o monitorizare credibila a ajutoarelor de stat".
Comisia Europeana admite ca s-au facut progrese pe linia transpunerii legislatiei europene in domeniile concurentei si a ajutorului de stat, dar afirma ca nivelul aplicarii acestor norme ramane scazut, nereusind sa tina pasul cu noile norme.
"Cunostintele si respectul legate de regulile privind ajutorul de stat raman foarte limitate printre autoritatile responsabile in domeniul ajutoarelor de stat", sustin reprezentantii Comisiei Europene in raportul prin care Romaniei i se acorda statutul de economie functionala.
Negocierile pentru capitolul 6 sunt inca in derulare, in conditiile in care o data incheiat acest capitol, se aplica imediat, dupa cum afirmau recent oficialii Consiliului Concurentei, organismul insarcinat sa vegheze asupra concurentei si a acordarii ajutoarelor de stat dupa criteriile europene.
Consiliul Concurentei are din aceasta primavara o noua conducere si un nou presedinte in persoana lui Mihai Berinde, fost secretar de stat pe probleme de integrare europeana in cadrul ministerului economiei si comertului.
Forul concurential a procedat in acest an la adoptarea mai multor instructiuni si regulamente si a incercat sa elimine practici anticoncurentiale prin modificarea legislatiei privind stabilirea de tarife sau onorarii minime in cazul profesiilor liberale - avocati, notari, executori judecatoresti, arhitecti sau contabili. In plus, omisiunea notificarilor privind concentrarile economice pot fi pedepsite cu amenzi de pana la 10% din cifra de afaceri a agentilor economici implicati. Pe de alta parte, legea ajutorului de stat si cea a concurentei au fost recent in dezbaterea comisiilor parlamentare.
"Consiliul Concurentei a luat la cunostinta de aprecierile si recomandarile UE, exprimate in raportul de tara pentru Romania pe 2004, pentru capitolul Concurenta. Evaluarea mentioneaza progresele inregistrate de Romania in domeniul legislativ, in sensul armonizarii complete a legislatiei cu reglementarile europene atat in ceea ce priveste concurenta, cat si ajutorul de stat", a declarat Mihai Berinde. "Cu toate acestea suntem constienti ca mai exista inca probleme care trebuie rezolvate si privim cu seriozitate recomandarile din raportul de tara de a avea un rol mai activ in continuarea liberalizarii economiei si liberalizarii pietelor", a adaugat acesta.
La elaborarea legislatiei romanesti un rol important l-au jucat si expertii internationali, care au consiliat autoritatile, cum este cazul firmei franceze de avocatura Gide Loyrette Nouel.
"Legislatia de aici este acum perfect compatibila cu cea europeana in acest domeniu", afirma Bruno Leroy, asociat rezident al cabinetului de avocatura Gide Loyrette Nouel Leroy Dumitrache.
Activitatea agentiei Sapard ramane unul dintre punctele nevralgice la Agricultura
Romania indeplineste majoritatea cerintelor si angajamentelor ce se desprind din negocierile la capitolul Agricultura, fiind inregistrate progrese semnificative in ce priveste alinierea la acquis-ul comunitar, potrivit raportului de tara al Comisiei Europene.
La nivelul progrese sunt mentionate cadrul institutional, sistemele de management (agentia de plati si sistemul integrat de administrare si control), organizatiile de piata si domeniul sanitar veterinar. Si in privinta restituirii terenurilor si a privatizarilor fermelor de stat au fost inregistrate progese desi cele doua procese nu sunt in totalitate finalizate. De asemenea, Romania a facut progrese in directia alinierii cu acquis-ul comunitar, in special pe parcursul ultimului an.
S-au inregistrat progrese semnificative din punct de vedere legislativ si institutional in ceea ce priveste politica de calitate, agricultura ecologica, sectorul semintelor si sectorul de legume si fructe. Raportul mai mentioneaza pasii inainte facuti in directia consolidarii structurilor menite sa gestioneze fondurile de dezvoltare rurala.
In ceea ce priveste programul Sapard, desi Comisia Europeana isi exprima la data elaborarii raportului (iulie 2004) anumite retineri fata de utilizarea sumelor alocate pentru anul 2000, pana la data de 6 octombrie ''s-au inregistrat modificari importante in derularea fondurilor''. Reprezentantii Ministerului Agriculturii afirma ca sumele angajate prin contracte de finantare depasesc alocarile pentru anul 2000, iar platile autorizate reprezinta 92% din fonduri, acestea fiind efectuate in proportie de 81%.
Mihai Anghel, presedintele Comcereal Dolj (care cultiva 26.000 de hectare de pamant) spune ca este mai dificil sa angajezi un consultant pentru accesarea fondurilor Sapard decat procesul in sine. "Am accesat doua fonduri Sapard care merg foarte bine si n-am avut nici un fel de greutati. Mai greu a fost pana am gasit consultantul care sa ne indice cum sa intocmim hartiile", afirma Anghel.
Sprijinul statului acordat fermierilor in anul 2004 s-a largit, alocarile bugetare crescand cu 42% fata de anul 2003. Acestea au fost completate cu fonduri externe atrase de catre Guvern in valoare de aproximativ 425 milioane de euro.
In ceea ce priveste transpunerea legislatiei comunitare in domeniu si intarirea capacitatii de aplicare a acesteia, Comisia Europeana a apreciat ca Romania a facut progrese semnificative in acest domeniu, prin acordarea de personal suplimentar institutiilor cheie in pregatirea integrarii sectorului agricol si prin armonizarea in mare parte a legislatiei specifice.
In cadrul aceluiasi raport se precizeaza ca trendul ascendent al efectivelor de animale din ultimii ani s-a mentinut si in aceasta perioada, desi din cauza conditiilor climatice nefavorabile productia de cereale a anului 2003 a fost serios afectata. Comisia Europeana a indicat ca un punct pozitiv identificarea si inregistrarea animalelor precum si in inregistrarea exploatatiilor agricole sau elaborarea si actualizarea registrului viticol.
Schimburile comerciale dintre Romania si UE au inregistrat o crestere semnificativa, generata si de o schimbare de tendinta prin cresterea accelerata a exporturilor Romaniei atat catre vechile state membre ale UE cat si catre cele 10 noi state membre.
Sectorul agricol a reprezentat 12,9% din PIB total al Romaniei in anul 2003.
Mai e de lucru pentru o piata functionala a energiei
Romania a facut progrese lente in ceea ce priveste distorsionarea preturilor, rata de colectare a incasarilor, arierate si eficienta energetica, noteaza raportul Comisiei Europene la capitolul 14 de negocieri cu Romania in ceea ce priveste energia.
Eforturile autoritatilor trebuie sa se concentreze in continuare asupra implementarii complete a legislatiei europene in acest domeniu, mai ales in ceea ce priveste piata energetica interna si intarirea capacitatii administrative. Printre masurile cerute se numara si constituirea rezervelor de petrol, pentru care Romania beneficiaza de o derogare pana in 2011.
Autoritatile romane au inchis provizoriu in vara acest capitol. Dupa o intarziere de mai multi ani fata de celelalte state din Europa Centrala si de Est, Romania a grabit in acest an procesul de privatizare in sectorul energetic, unde era concentrat pana acum miezul nerestructurat al proprietatii statului in economie.
Astfel, compania petroliera Petrom a fost vanduta catre austriecii de la OMV, distributiile de gaze urmeaza sa fie preluate in perioada urmatoare de Gaz de France si Ruhrgas. Pe de alta parte, italienii de la Enel au cumparat primele doua distributii de electricitate, iar acum altele doua sunt pe cale de a fi vandute. In paralel, a inceput privatizarea in sectorul producerii de energie.
Autoritatile trebuie sa mai acorde atentie in mod special finalizarii procesului de restructurare in sectorul energetic, apreciaza oficialii europeni. "Eforturile in derulare de restructurare si privatizare trebuie sa conduca la mai multa competitie, liberalizare si o piata functionala a energiei",se precizeaza in raportul Comisiei Europene.
Ce trebuie facut la capitolul Mediu
Poluarea industriala, problemele instalatiilor mari de ardere, transportul deseurilor si epurarea apelor uzate sunt cele mai dificile probleme de rezolvat in etapa actuala in negocierile Romaniei cu UE cu privire la capitolul 22 de Mediu.
Implementarea deplina a acquis-ului de mediu presupune costuri de 30 de miliarde de euro, bani care vor proveni atat de la bugetul de stat, de la bugetele locale si din fonduri europene, cat si din bugetele companiilor si din parteneriate publice-private. conform lui Ludovic Orban, negociatorului sef adjunct al Ministerului Integrarii Europene.
"In cadrul negocierilor, principalul lucru pe care l-am urmarit a fost ca pentru investitiile deja existente sa oferim atat timp suplimentar cat este posibil pentru conformarea la cerintele de mediu", a declarat el.
In ceea ce priveste perioadele de tranzitie, acestea se acorda in domenii care presupun adaptarea infrastructurii sau investitii considerabile pe o perioada lunga de timp, dar nu pot fi acordate pentru un intreg sector, ci pe probleme punctuale, pentru anumite companii si instalatii, a precizat Orban.
"Toate perioadele de tranzitie pe care le-am obtinut si pe care le vom mai obtine vor figura ca anexe in legislatie, inclusiv cu termenele obtinute, pentru ca trebuie sa fie foarte clar, de la momentul aderarii sau cel al incheierii acestor perioade, nici o companie romaneasca sau cu capital strain care activeaza in Romania nu va mai putea functiona fara permisul de mediu".
Pana in momentul de fata au fost negociate 6 perioade de tranzitie, cu termene de conformare de la 3 la 15 ani, pentru investitii facute in domenii precum cel al calitatii aerului, managementul deseurilor si controlul poluarii industriale si managementul riscului.
In domeniul mediului, acquisul comunitar cuprinde aproximativ 200 de instrumente legislative care acopera un numar mare de sectoare, precum poluarea apei si a aerului, gestionarea reziduurilor si produselor chimice, biotehnologia, protectia impotriva radiatiilor si conservarea naturii.
De la inceputul anului 2002, cand Romania a deschis acest capitol de aderare, un procent de peste 90% din legislatia comunitara a fost transpus in cea romaneasca si este in vigoare, preciza recent Speranta Ianculescu, ministrul Mediului si Gospodaririi Apelor, in cadrul unui seminar pe probleme de mediu organizat de Finmedia.
Instrument economico-financiar destinat sustinerii si realizarii proiectelor prioritare pentru protectia mediului, Fondul pentru Mediu functioneaza in Romania din 2002. Numarul agentilor economici care au contribuit pana in prezent la Fondul pentru Mediu este de peste 12.000, iar veniturile incasate se ridica la suma de 1400 miliarde de lei, a declarat Gheorghe Papuc, director la Administratia Fondului de Mediu.
adrian.mirsanu@zf.ro ; stelian.negrea@zf.ro ; cecilia.stroe@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
