Unde se sfarseste Europa? Unde incepe influenta rusa? Va exista, intr-o zi, pentru Moldova, Ucraina sau Belarus un loc in NATO sau Uniunea Europeana? Sau aceste state foste sovietice - cu identitati atat de fragile, cu o independenta abia castigata - sunt condamnate sa ramana "tari de frontiera", zone gri, devorate din interior de mafii, coruptie a puterii si mizerie a populatiei?
Punand, de curand, sub semnul intrebarii justetea candidaturii Turciei la Uniunea Europeana pentru motivul ca "Turcia nu este o tara europeana" Valery Giscard d'Estaing, presedintele Conventiei pentru Viitorul Europei a fost primul care a redeschis dezbaterea privind frontierele ale Europei, arata cotidianul Le Figaro, intr-un articol pe tema extinderii Europei si a securizarii noilor frontiere ale Uniunii.
De ceva vreme, luarile de pozitie in aceasta chestiune s-au inmultit. Si, lucru important, aproape toate merg in aceeasi directie: extinderea trebuie oprita la "estul Estului"; UE trebuie sa defineasca relatii de parteneriat cu noii vecini pentru a se concentra mai bine asupra dificultatilor de "digestie" a extinderii cu cei 10 noi membri.
"Nu vad nici un motiv" pentru candidatura Ucrainei la UE, declara, de exemplu, presedintele Comisiei Europene Romano Prodi bagand in aceeasi oala, Moldova, Armenia, Maroc si ...Noua Zeelanda.
"Trebuie sa discutam despre criteriile noastre. Faptul ca ucrainenii sau armenii se simt europeni nu inseamna pentru mine nimic pentru ca si neo-zeelandezii se simt europeni", a insistat el.
Intr-o expunere, privind viitorul Europei, ministrul francez al afacerilor straine Dominique de Villepin a raspuns si el temerilor privind o "extindere fara sfarsit a Uniunii". El face distinctie intre tarile balcanice si Turcia, pe de o parte, -state chemate sa se alature UE - si "vecinii apropiati" pe de alta parte adica tarile de pe coasta africana a Mediteranei si Rusia - care ar trebui sa se multumeasca cu "relatii speciale" cu UE. Moldova, Ucraina sau Belarus nu sunt nici macar mentionate.
UE isi concentreaza astazi eforturile pentru intarirea noii sale frontiere estice. Scopul este de a impiedica tarile foste sovietice "sa-si exporte insecuritatea", expresie pudica pentru a desemna retelele ucrainene, moldovenesti sau beloruse de prostitutie si trafic de masini, droguri, arme, care prospera in Italia sau Franta. De asemenea UE incearca sa se apere de regimurile din aceste tari, autoritare dar, totodata, slabe, susceptibile de a se transforma in placi turnante ale vanzarilor de arme. In sfarsit, scopul UE este de a controla valul miilor de emigranti din motive economice care, sub acoperirea unei vize turistice, isi parasesc tara in speranta unei vieti mai bune in Occident.
In acelasi scop, UE a cerut viitorilor membri sa introduca, incepand cu 1 iulie 2003, vize pentru cetatenii din Ucraina, Moldova si Belarus, finantand, de asemenea, achizitionarea de echipamente pentru posturile de control la frontiere. Atentia s-a concentrat, mai cu seama, asupra Poloniei, care are aproape 1.177 de kilometri de frontiera comuna cu Rusia, Belarus si Ucraina. Chiar si mica enclava Kaliningrad - separata de restul Rusiei de Lituania - va fi supusa unui regim de vize, potrivit unui acord negociat la sange intre Moscova si Bruxelles.
La Kiev si la Varsovia se recunoaste, adesea, cu o anumita neliniste, aceasta noua "Europa - fortareata" care se construieste. Nelinistea este explicabila pentru ca milioane de polonezi si ucraineni traiesc din comertul transfrontalier.
Dar, mai mult decat aceste preocupari economice, ceea ce provoaca neliniste la Chisinau sau Kiev sunt noile declaratii ale Occidentului privind limitele extinderii UE.
Scapate, in mod brutal, de pe orbita ruseasca aceste tari au crezut ca-si vor rezolva rapid problemele legate de identitate afirmandu-si apartenenta la Europa comunitara. Incurajate de Berlin si Paris ele au crezut in promisiunea de a face parte, intr-o zi, din Uniune. Privandu-le de o perspectiva clara de acces in "clubul" european, Europa le impinge spre est. Adica spre Rusia care, din decembrie 1991, le pandeste reintoarcerea, opineaza Le Figaro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
