Cristian Hostiuc: Astăzi vom vorbi despre terenurile fostelor fabrici din România, pornim de la afirmaţia lui Dragoş Damian, care este director general al Terapia Cluj, producătorul de medicamente, printre puţinii producători de medicamente care au mai rămas în viaţă în România. El spune aşa „Doctore, ai un milion de euro dacă îmi vinzi mie terenul Terapia”. Deci el face o dezvăluire, că de-a lungul anilor, din 2017 încoace, deci în ultimii patru ani de zile, tot a primit oferte de nerefuzat din partea dezvoltatorilor, agenţilor imobiliari, de a lua nişte bani cu contract de consultanţă sau comision pentru a părăsi terenul unde se află fabrica Terapia Cluj care este în Cluj, în centrul Clujului, ca să spunem aşa, şi a mutat fabrica în altă parte, astfel încât pe terenul respectiv să se dezvolte fie un mall, fie clădiri de birouri, fie proiecte rezidenţiale. Cum comentezi acest lucru?
Bogdan Nicolae: În primul rând, este pentru mine o noutate să aflăm acum, la 4- 5 ani de zile de când a primit prima ofertă.
Cristian Hostiuc: De nerefuzat.
Bogdan Nicolae: Ce ar fi făcut cu un milion de euro sau de dolari la vremea respectivă până acum? Probabil că şi-ar mai fi extins capacitatea de producţie cu ceva sau ar fi investit banii într-un centru de dezvoltare, de cercetare a unui coronavirus sau a unui antidot la coronavirus. L-am urmărit pe Dragoş Damian în ZF de-a lungul ultimelor luni, a scris cu încrâncenare pe tema aceasta a navei amiral pe care România ar fi putut să o aibă în materie de medicamente, inclusiv de vaccinuri împotriva coronavirus şi plasa Terapia ca unul dintre candidaţii care ar fi putut să beneficieze de acest statut. S-a plâns în permanenţă că nu a fost susţinut de autorităţi. Vedem acum că nici la nivel local nu are un sprijin din partea autorităţilor pentru a-şi păstra pentru a-şi prezerva capacităţile actuale, darămite pentru a mai investi în expansiunea lor. Da, este până la urmă un mers firesc dacă ne uităm la celelalte oraşe construite pe timpul socialismului care au avut aglomerări industriale.
Cristian Hostiuc: Fabricile să plece din nou din centrele oraşului şi pe zonele respective să facă clădiri de birouri bunuri sau proiecte rezidenţiale.
Bogdan Nicolae: Exact, fabrica de diamante din Bucureşti, Vulcan.
Cristian Hostiuc: Toate. Problema mea nu este asta, problema mea este că din momentul în care dispare o fabrică, în foarte puţine cazuri ea se duce în afara oraşului sau într-o localitate limitrofă şi îşi continuă producţia. Cele mai multe se închid şi se ia terenul. Deci, aici eu aş avea un semn de întrebare. Nu că vine o ofertă de nerefuzat să pleci de pe un amplasament foarte bun în centrul oraşului, care poate fi pretabile pentru ceva în concordanţă cu timpurile actuale. Problema mea este că nu am avut grijă ca toate aceste fabrici să se regăsească în afara zonelor urbane. Adică să-i dai o continuitate.
Bogdan Nicolae: Aşa este şi cred că ar trebui să pariem pe medicamente alături de IT, de celelalte să spunem componente ale Clujului ca zonă, ca poli de dezvoltare. Cred că n-ar fi trebuit să ajungem în punctul la care să ne gândim la dispariţia Terapia Cluj sub imperiul unor presiuni de genul acesta imobiliare. Cred că nu putem să echivalăm valoarea celor două lucruri şi proiectul rezidenţial e important cu siguranţă, dar şi medicamentele şi cred că ar fi trebuit mai din timp gândită o posibilă relocare sau dezvoltare.
Cristian Hostiuc: Dragoş Damian implora pur şi simplu autorităţile, Guvernul să aibă o strategie în privinţa medicamentelor din România, producţia de medicamente din România. Noi am pierdut foarte mult după căderea comunismului. Am pierdut o ramură extrem de importantă. Nu aveam medicamente extrem de valoroase, ca să spunem aşa, dar aveam capacitatea, aveam knowledge şi am fi putut duce mai departe, exact cum merg în continuare şi sunt Terapia Cluj, Antibiotice Iaşi, Sicomed, au rămas în picioare.
Bogdan Nicolae: E o chestiune de siguranţă naţională până la urmă. Dau doar un exemplu din Statele Unite, înainte de pandemie au făcut o situaţie statistică – 90% din ibuprofenul importat de americani venea din China. Puteam să ajungem şi noi cu Terapia Cluj eliminata de pe lista fabricanţilor să importăm antinevralgicul în proporţie covârşitoare din surse externe.
