Vinificatorii straini, cea mai noua moda printre producatorii de vinuri romanesti

Vinificatorii straini sunt din ce in ce mai vanati de producatorii locali din industria vinului, chiar daca salariile lunare ale acestora sunt cu cateva mii de euro mai mari decat ale unui vinificator roman.
Concurenta de pe piata europeana sau decizia de a schimba ceva in structura portofoliului ii determina pe producatorii de vin sa scoata din buzunare cateva mii de euro lunar pentru a-si asigura un "wine-maker" scolit in strainatate.
"La inceput, investitorii straini prezenti pe piata locala au decis sa aduca specialisti din afara, insa din ce in ce mai multi producatori locali aduc vinificatori straini. E o evolutie fireasca. Cred insa ca in curand vom aduce pe contract extern si vinificatori romani, care au plecat din tara si au reusit sa-si creeze un nume pe pietele din Lumea Noua", considera Catalin Paduraru, actionar al companiei Vinexpert, cel mai mare retailer de vin de pe piata locala.
Un vinificator din Australia sau Noua Zeeleanda care vine pentru doua luni in Romania primeste in jur de 5.000 de euro lunar, pe langa facilitatile de cazare, potrivit reprezentantilor din industrie. Salariul lunar al unui wine-maker care a semnat un contract pe o perioada mai lunga de timp este insa ceva mai redus. Pe de alta parte, un oenolog roman cu experienta, care lucreaza intr-o crama mare, nu castiga mai mult de 1.500 de euro pe luna, potrivit acelorasi surse.
Printre vinificatorii straini care si-au pus amprenta asupra vinurilor locale se numara Jurgen Hofmann, vinificator al Carl Reh Winery, Fiorenzo Rista de la Vinarte, sau Stephen Bennet, australian de origine, fost vinificator al Murfatlar, in prezent fiind in echipa de experti de la Cramele Halewood. Unii dintre ei si-au incheiat misiunile pe piata locala, in timp ce altii, cum este cazul lui Stephen Bennet, au schimbat doar producatorul.
"Sunt companii care schimba vinificatorii in fiecare an, pentru ca proprietarul afacerii nu este un aparat care depisteaza potentialul maxim al viei lui, iar pentru a-l afla, aduce experti straini", completeaza Paduraru. Actionarul Vinexpert mai spune ca daca ar compara structurile de management dintr-o companie de vinuri cu cele dintr-un submarin, vinificatorul ar fi seful din sala motoarelor.
Producatori precum Halewood, Cramele Recas sau Carl Reh Winery, toate cu actionari straini, sunt obisnuite sa aduca vinificatori de peste hotare pentru a le da pe mana culturile de vita-de-vie. Cramele Recas, de exemplu, lucreaza cu oenologi straini inca din 1994. Modelul nu este insa aplicat doar de catre companiile straine. Reprezentantii Murfatlar, unul dintre cei mai mari producatori de pe piata locala, au cooptat in echipa oenologi straini inca de la privatizare, in 2001.
"Un oenolog strain are experienta unor piete mature, ale caror trenduri se vor manifesta si la noi mai devreme sau mai tarziu. In afara de asta, exista scoli cu traditie si concursuri internationale puternice, factori care determina un statut pe care nu-l pot atinge specialistii romani", este de parere Daniel Negrescu, brand manager la Murfatlar.
Compania a adus in aceasta vara un oenolog francez, pe Philippe Bonnet, ca urmare a deciziei de a creste productia de vinuri rosii.
"Acum cativa ani ne-am propus sa dezvoltam piata vinurilor seci si am reusit aducand primul oenolog strain in Romania, de origine australiana. Oenologul francez Philippe Bonnet reprezinta o alegere naturala din doua motive. In primul rand, noile tendinte indica dezvoltarea pietei de vinuri rosii, iar in al doilea rand, in contextul integrarii Romaniei, vinurile noastre trebuie sa concureze cu vinuri europene din Franta, Italia sau Spania", a declarat Radu Morar, directorul de marketing al Murfatlar.
Catalin Paduraru considera ca un expert strain impune anumite solutii fara sa existe prea multe comentarii din partea tehnicienilor. "Se mizeaza si pe faptul ca dau o noua identitate vinurilor noastre. In plus, un vinificator strain este si un "instrument" de marketing, pentru ca vezi altfel produsul daca e semnat de un strain si asta mai ales in momentul in care vinzi pe pietele vestice", adauga Paduraru.
El mai spune ca si importul de know-kow este important, pentru ca vinificatorii straini creeaza echipe de tineri romani care ulterior pot deveni experti in vinificare.
"In Romania nu exista nicio facultate specializata in oenologie. Studentii care urmeaza facultatea de horticultura nu sunt suficient de specializati, iar multi dintre ei nu doresc sa lucreze in domeniul vinficatiei", este de parere Philip Cox, director comercial al Cramelor Recas.
Philippe Bonnet, cel care conduce echipa de oenologi a Murfatlar din vara acestui an, a creat in anul 1984 o linie de imbuteliere a vinurilor "Bag in Box", iar in anul 2000 a dezvoltat o noua metoda de fermentare a vinului.
A ocupat functia de director la mai multe cooperative viticole (printre care Cooperativa viticola Lirac en Cotes du Rhone si Cooperativa viticola S.C.A.V. din St. Jean de la Blaquiere), unde a infiintat crame cu butoaie subterane si a oferit consiliere in plantarea viilor.
"Atragerea de experti depinde de strategia companiei, de segmentul de piata caruia i se adreseaza, dar mai ales de capacitatea acestor specialisti de a intelege ce se intampla in piata", spune Daniel Negrescu, brand manager Murfatlar.
El afirma ca peste 70% din consumatorii romani aleg vinurile albe, in timp ce pe pietele externe situatia este diferita.
"Tendinta de crestere a vinului rosu a inceput sa fie evidenta si la noi. Cel mai usor, ea poate fi observata in restaurantele premium, unde datorita profilului consumatorului tendintele se manifesta pentru prima data", spune Negrescu. Brand managerul Murfatlar estimeaza ca in cativa ani consumul de vin rosu va ajunge la acelasi nivel cu cel de vin alb.
Hartley Smithers este australian si colaboreaza de doi ani cu Cramele Recas. El are o experienta de 24 de recolte in crame din SUA, Australia, Franta, Spania, Chile, Africa de Sud, sau Zimbabwe.
"De 3 ani, este senior wine-maker la crama Casellas din Australia, firma care produce soiul "Yellowtail", care este cel mai mare brand de vin importat in America si Germania. Hartley Smithers lucreaza la Casellas din decembrie pana in august, iar la Cramele Recas din septembrie pana in noiembrie", spune Philip Cox.
Potrivit reprezentantilor de la Recas, responsabilitatile lui Hartley Smithers sunt legate strict de prelucrarea strugurilor si de vinificatie.
"El alege momentul in care este cules fiecare lot de struguri (in functie de gust si grad de coacere). Decide cum este dirijat procesul de fermentatie (temperatura, durata de fermentatie, tipul de drojdie folosit), daca vinul este maturat mai departe in butoaie de stejar, sau in vase de inox. In fazele ulterioare este implicat in degustare si in trierea calitativa, care se face pentru fiecare cisterna de vin, vin care va fi apoi comercializat sub diverse game", spune Cox.
Aderarea la Uniunea Europeana si eliminarea barierelor vamale ii determina pe producatorii locali sa ia in serios concurenta europeana.
"Ca peste tot in lume, pentru productia de vinuri, specialistii s-au uitat in curtea francezului sau a italianului, au adoptat tehnologii, au folosit specialisti de aici. Specialistii straini aduc cu ei experienta acumulata in tarile dezvoltate", considera Alfred Binder, oenolog in echipa Cramelor Halewood.

Unii vin, altii pleaca
Printre vinificatorii straini care si-au pus amprenta asupra vinurilor locale se numara Jurgen Hofmann, vinificator al Carl Reh Winery, Fiorenzo Rista de la Vinarte, Hartley Smithers care colaboreaza de doi ani cu Cramele Recas sau Stephen Bennet, fost vinificator al Murfatlar, in prezent in echipa de experti de la Cramele Halewood. Unii dintre ei si-au incheiat misiunile pe piata locala, in timp ce altii, cum este cazul lui Stephen Bennet, au schimbat doar producatorul.