Unii isi tin banii la saltea, altii in clasor

In Romania, piata pentru colectiile de timbre sau de titluri de valoare este inca in formare, inclusiv pentru ca multe din piese au ramas "la saltea", nefiind valorificate niciodata. Ceea ce pentru unii ramane un simplu hobby ajunge pentru altii sa constituie baza unor averi considerabile, insa majoritatea posesorilor de astfel de valori se feresc, de obicei, de mediatizare. Unii dintre cei mai cunoscuti colectionari de timbre din Romania sunt Mircea Ionescu Quintus si Ulm Spineanu, amandoi colectionari de raritati filatelice. Spineanu a renuntat recent la colectia "Cap de bour", iar din banii obtinuti prin vanzarea ei si-a construit o casa.

O fascinatie cu totul deosebita asupra colectionarilor de timbre o exercita asa-numitele piese "cap de bour". Adevarate legende ale filateliei romanesti si mondiale, ele ocupa locuri de onoare in muzee postale din intreaga lume. Aceste piese pot ajunge la preturi fabuloase, de cateva mii de euro bucata, in functie de perioada in care au fost emise.

Timisoreanul Ioan Grumus are patru astfel de piese. "Asemenea raritati inseamna pentru un impatimit al filateliei ceea ce inseamna briliantele si perlele pentru un giuvaergiu", spune el.

Pana nu demult, se putea lauda cu opt "capete de bour". A vandut cu greu patru dintre ele, pentru a-i cumpara o casa fiului sau. Chiar si asa, colectionarul timisorean isi ascunde cu greu satisfactia de a avea in colectie cele mai valoroase timbre care au circulat vreodata pe teritoriul Romaniei. Aceasta desi colectionari mult mai bine situati material, din Capitala, i-au oferit sume mari de bani pentru a-i cumpara colectia.

Unul dintre cei mai cunoscuti experti romani in filatelie, Ioan Grumus a obtinut 19 diplome in rang de medalie de aur la expozitii interne si internationale. La 61 de ani, colonelul in rezerva detine colectii impresionate de timbre: Istoria postala prefilatelica si clasica romaneasca 1815-1872; Romania de la Principatele Unite la Regat; Romania intregita; Familia regala romana. La loc de cinste este si telegrama prin care se vesteste la Paris caderea Plevnei in 1877.

Visul oricarui colectionar

"Capul de bour" a fost lansat la 18 ani dupa prima marca postala din lume, emisa in Anglia si cunoscuta sub denumirea de Penny Black. Prima emisiune de "Cap de bour" a fost in 15 iulie 1858, fiind formata din patru marci postale cu valorile nominale de 27, 54, 81 si 108 parale - in total, 24.000 de marci postale (6.000 de 27 parale; 10.000 de 54 parale; 2.000 de 81 parale; 6.000 de 108 parale). In 1891, cele patru clisee originale cu care s-au tiparit marcile "cap de bour" au fost descoperite in depozitul Postei din Bucuresti. Directorul Postei si Telegrafelor, August Gorjan, a dispus atunci tiparirea lor pe hartie alba, usor vargata, cu tus negru, in numar limitat. A doua emisiune de "cap de bour", din lunile octombrie si noiembrie ale aceluiasi an si in anii 1859-1861, o data cu modificarea tarifelor postale, cuprinde marci de 5, 40 si 80 de parale.

"Fiecare colectionar de timbre viseaza sa aiba macar un 'cap de bour'", spune Ioan Grumus. Poate tocmai de aceea, vestita marca postala romaneasca nu a scapat de incercari de falsificare. In colectia personala a filatelistului exista si doua false "capete de bour". Grumus spune ca originalele pot fi recunoscute dupa cateva semnalmente, legate de hartie, culoarea tiparului si gumaj. "Desenul lor este unic si reprezinta capul de bour cu stema Moldovei, o goarna postala, o stea cu cinci colturi, legenda 'porto scrisori' scrisa cu litere chirilice si valoarea nominala in parale, scrisa in interiorul buclei de forma eliptica a goarnei postale".

Hartia este transparenta si subtire, strabatuta de dungi orizontale, care uneori difera de la o coala la alta. Dungile sunt inegale ca grosime si distanta dintre ele nu este intotdeauna aceeasi, spune specialistul. Tot el sustine ca acest lucru nu este suficient pentru depistarea unui fals "cap de bour". Alte date de identificare sunt necesare: inscriptia "27 parale" este neagra pe fond roz; <54 parale> albastru pe fond verzui; "81 parale" albastru pe fond albastru; "108 parale" albastru pe fond roz. In fine, gumajul folosit este de culoare galben brun. Conditiile de pastrare pot sa altereze aceste semnalmente, mai spune filatelistul. Ochiul expertului nu poate fi insa inselat.

Trei in toata tara

Printre colectionarii de timbre exista si unii mai aparte, a caror pasiune poarta un nume care suna ciudat pentru neinitiati: astrofilatelie. Sunt foarte putini la numar si aduna timbre sau plicuri care au calatorit in spatiul cosmic. In Romania, posesori cunoscuti ai unor astfel de piese, extrem de valoroase, sunt doar trei.

Clujeanul Alec Baros - artist plastic, licentiat in pictura si restaurare - a inceput sa colectioneze timbre de la varsta de trei ani, iar in clasa I s-a profilat pe astrofilatelie. La ora actuala are o colectie de cateva mii de exponate din acest domeniu. In afara de el, la nivelul intregii tari mai exista doar doi romani care se ocupa cu astrofilatelia: Stefan Nicolau din Botosani si Dan Dobrescu din Bucuresti.

"Cele mai valoroase piese de astrofilatelie sunt acelea care chiar au 'zburat' in spatiu. in categoria aceasta, cel mai important este plicul. Exista asemenea piese care la prima vedere par a fi fost in Cosmos dar, la o cercetare mai atenta, iti poti da seama ca acestea nu au parasit niciodata atmosfera planetei", incepe sa explice Alec.

Colectia sa cuprinde toate timbrele de gen editate vreodata in Europa de Est. Cu acestea, a participat recent la o expozitie dedicata centenarului Postei, de la Timisoara, unde a fost rasplatit cu Argint Mare. A refuzat sa se lase insa fotografiat pentru articolul de fata, motivandu-si refuzul tocmai prin valoarea mare a colectiei sale.

Cu plicul pe orbita

Cel mai greu este pentru un colectionar sa isi dea seama cand are de-a face cu un fals. Exista emisiuni de plicuri si timbre cu o anumita data a lansarii in Cosmos a unei rachete, cu o inscriere pe orbita sau cu intoarcerea pilotilor pe Pamant.

"Astrofilatelia presupune nu atat a colectiona timbre si plicuri care au calatorit in spatiu, cat munca de cercetare pe care o faci ca sa-ti dai seama de ce ai in mana si costurile pe care le presupune achizitionarea lor. De aceea, foarte putini se ocupa cu acest domeniu", continua Alec.

Colectionarul care nu urmareste cu sfintenie toate evenimentele legate de zborurile spatiale se poate trezi ca a dat banii pe un material fals: "Pe astfel de plicuri si timbre se poate pune o data falsa - cea la care responsabilii sunt siguri ca evenimentul se va intampla. In schimb, acesta se poate petrece mult mai devreme, iar ca sa nu scoata o emisiune care sa se dovedeasca o catastrofa, pun in vanzare timbrele cu o data ulterioara, cea la care misiunea spatiala respectiva se incheie", detaliaza Alec. Tocmai de aceea, orice adevarat colectionar de astrofilatelie trebuie sa fie si un bun cercetator si cunoscator al evenimentelor.

Printre cele mai rare plicuri care au calatorit in spatiu sunt cele legate de misiunile Soiuz. Primul este datat din data de 5 aprilie 1984, a apartinut misiunii Soiuz T 11 si are pe el semnaturile tuturor celor sase piloti aflati la bord. Cel de-al doilea este datat din 17 martie 1992, a "calatorit" de la borul rachetei Soiuz TM 14 pana pe statia orbitala MIR si are pe el semnaturile celor doi piloti rezidenti Volkov si Kirkalev, precum si ale celor trei piloti care "au vizitat" MIR: Flade, Kaleri si Viktorenko.

"Aceste plicuri fac parte din alta categorie, numita Posta Cosmica, si sunt cele mai importante piese in astrofilatelie. Ele au fost trimise de pe Terra pe statia MIR si inapoi. Cel de-al doilea a facut si calatoria Soiuz-MIR, chiar daca pilotilor le-a fost interzis sa ia cu ei plicurile", mai spune Alec.

Cluburi internationale

Astrofilatelia este cea mai noua ramura a FIP (Federatia Internationala de Filatelie). Regulamentul special pentru colectionarii acestor piese a fost definitivat doar in 1985. Cu toate acestea, primul timbru din bransa si-a facut aparitia la Expozitia Internationala din Londra in anul 1932 si a apartinut lui Friedrich Schmiedl.

"In categoria astrofilateliei, pe langa plicurile care au calatorit in spatiu intra si timbrele cu baloane stratosferice, rachete, nave spatiale, recuperari de nave la aterizare si acelea care prezinta in imagini 'istoria' unei rachete: lansarea, zborul si aterizarea pe statii spatiale si intoarcerea pe Terra", spune Alec, care este membru al Astro Space Stem Society, cu sediul in Marea Britanie, al ATA Space Unit, cu sediul in SUA si al Federatiei Filatelice din Romania - Cercul "Emil Racovita" Cluj.

Cea mai importanta expozitie de astrofilatelie din Romania a avut loc in 2001, la 20 de ani de la zborul primului roman in Cosmos, Dumitru Prunariu. Atunci, la Brasov, s-au intrunit cei care au locuit la bordul laboratorului spatial Soyuz: Viktor Savanah, Vladimir Kovanionok si Leonid Popov.

Cel mai mare colectionar de astrofilatelie la nivel mondial este Viktor Gorbatko, de meserie cosmonaut, cu trei zboruri Soiuz la activ. "Ca sa faci o colectie de astrofilatelie este nevoie de mult studiu, sa fii inginer aero, astro sau cercetator in domeniu", spune Gorbatko.

In Occident, atat piesele de astrofilatelie, cat si "suvenirurile" legate de calatoriile spatiale se afla la mare pret, in sensul propriu al cuvantului. Numai reproducerile unor fotografii semnate de echipajele misiunilor spatiale Apollo 16, respectiv Apollo 17 sunt scoase la vanzare pe Internet cu cel putin 700 de dolari bucata. Cat despre originale, acestea sar usor de cateva mii de dolari.

"Capetele de bour" ocupa locuri de onoare la Muzeul Postal din Berlin, la Muzeul Postal din Paris sau in celebre colectii internationale de profil: Burrus, Leon, Ferrary, Hind, Cohen sau in cea lasata de penultimul regele al Egiptului, Faruk. In ciuda raritatii lor si a pretului uneori fabulos, "capetele de bour" nu lipsesc nici din colectiile particulare ale unor colectionari romani, dar nu se stie cate astfel de timbre exista in prezent in Romania. In functie de perioada in care au fost emise, "capetele de bour" pot valora de la cateva sute la cateva mii de euro.