Americanii de la Bechtel nu au pierdut timpul, in ciuda controverselor aparute pe marginea incredintarii fara licitatie a contractului pentru auostrada. In patru luni de la semnarea contractului, Bechtel a obtinut deja primele fonduri in urma licitatiei pentru finantarea proiectului in primii doi ani de contract.
Compania americana Bechtel este decisa sa inceapa in vara lucrarile de construire a autostrazii Brasov - Bors, in cadrul celui mai mare contract semnat vreodata de o companie in Romania, in valoare de peste 2,5 miliarde euro.
Bechtel a angajat deja aproximativ 16 ingineri romani prin intermediul sucursalei sale de la Londra si face pregatirile necesare organizarii santierului, care potrivit unor calcule, va ajunge in faza de varf sa concentreze peste 300.000 de angajati, cifra comparabila cu personalul angajat din intreaga industrie de constructii din Romania.
Gigantul american are o cifra de afaceri anuala de peste 12 miliarde dolari, valoare de aproape trei ori mai mare decat valoarea lucrarilor de constructii derulate in aceeasi perioada pe piata romaneasca.
Cum a venit Bechtel in Romania
Povestea contractului cu firma americana incepe in urma cu doi - trei ani, cand dintr-o lista de proiecte prezentate de catre autoritatile companiilor americane, reprezentantii Bechtel s-au oprit asupra unui proiect de autostrada care sa faca o conexiune fizica intre vestul Romaniei si centrul tarii, iar prin extensie catre Bucuresti.
Tatonarile americano - romane au fost destul de lungi, dar foarte discrete. Abia in primavara anului trecut au aparut pe piata primele informatii privind un misterios proiect de autostrada, in valoare de 800 milioane dolari.
In vara anului 2003, ministrul transporturilor, constructiilor si turismului, Miron Mitrea, declara public ca Bechtel "are rezervata o finantare" de 800 milioane dolari pentru autostrada Brasov - Bors, care va face obiectul unui parteneriat public - privat.
Lucrurile au decurs domol, iar proiectul romano - american nu parea cu nimic mai deosebit fata de celelalte acorduri de parteneriate public-privat semnate cu compania austriaca Strabag AG pentru Bucuresti - Ploiesti, consortiul israelian Ashtrom - Roichmann sau grupul francez Vinci, care completau traseul autostrazii Bucuresti - Brasov.
Dar chiar inaintea Craciunului, semnarea contractului cu Bechtel rastoarna echilibrul de forte. Proiectul autostrazii Brasov - Bors, anuntat printre ultimele de acest gen de catre autoritati, devine brusc prioritar, fiind primul contract mare pentru construirea de autostrazi in Romania.
Parafarea afacerii, cu o valoare declarata initial de 2,5 miliarde dolari, a avut loc la Palatul Victoria, in prezenta directorului general al Bechtel International, Michael Adams, a ambasadorului american la Bucuresti, Michael Guest, a premierului roman Adrian Nastase, precum si a altor membri ai cabinetului.
Parteneriat public, nu si privat: adica doar cu bani de la buget
Proiectarea, finantarea si construirea autostrazii Brasov - Bors a fost anuntata drept un parteneriat public - privat, ceea ce ar fi insemnat o impartire a investitiei si a riscurilor aferente de catre autoritati si investitor.
In paralel insa, executivul a emis o ordonanta prin care Finantele erau autorizate sa garanteze credite externe in valoare de 2, 8 miliarde euro pentru finantarea proiectului. Altfel spus, guvernul a grevat pentru plata lucrarii bugetul de stat, costurile totale ale proiectului fiind de pe acum estimate la aproximativ 3,4 miliarde dolari.
Atribuirea directa a contractului catre Bechtel, fara nici un fel de licitatie, prin derogare de la legea achizitiilor publice, precum si finantarea din bani publici a proiectului a provocat nemultumirea Uniunii Europene. La un moment dat, chiar reprezentantii Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti recunosteau ca proiectul autostrazii Brasov - Bors, incredintat firmei americane Bechtel, face obiectul unor verificari ale Comisiei Europene, demersuri carora le sunt supuse mii si mii astfel de dosare in fiecare an. Uniunea Europeana este puternic implicata in finantarea programelor de infrastructura, inclusiv de autostrazi din Romania, ca stat candidat la aderare. In plus, Banca Europeana de Investitii isi exprimase deja un acord de principiu anul trecut pentru finantarea in proportie de pana la 75% a proiectului Nadlac - Deva, cu o valoare estimata de pana la un miliard de euro. Autostrada Nadlac - Deva este concurenta directa a autostrazii Bechtel, fiind pe un traseu paralel, servind aceluiasi scop - de a lega capitala Romaniei de vestul Europei, traseul Nadlac - Deva avand un mare atu prin localizarea sa pe coridorul IV paneuropean de transport.
Finalmente, autoritatile romane isi apara cu indirjire decizia de atribuire a contractului de pe autostrada catre Bechtel, anuntand ca autostrada Nadlac - Deva va fi un proiect derulat in paralel.
Miron Mitrea, ministrul transporturilor, constructiilor si turismului, anunta ca autostrada Bechtel este "prioritate zero" la ministerul pe care-l conduce.
Companiile romanesti, gata sa intre si ele in afacere
Disputa privind incredintarea contractului sau provenienta banilor pentru bugetul autostrazii a lasat indiferente companiile romanesti, care s-au dovedit mult mai pragmatice. Furnizorul de servicii pentru industria petroliera Petromservice, producatorii de ciment Carpatcement Romania si Holcim Romania si-au exprimat public interesul de a lucra cu Bechtel, in cadrul unui proiect care evolueaza cu mare repeziciune.
Un proiect cu derulare in opt - noua ani ar asigura constant cerere de cantitati mari de piatra sparta, ciment, betoane sau alte materiale de constructii, spun specialistii.
Ritmul de constructie al autostrazii ar putea fi de 50 - 60 kilometri pe an, adica de peste trei ori mai mare decat se receptioneaza in prezent.
Febra ce a cuprins companiile locale ce vor sa lucreze ca subcontractori ai Bechtel s-a transmis si asupra companiilor de asigurari.
Aceasta ar putea fi printre cele mai mari afaceri din asigurari din anii urmatori, nivelul primelor incasate putand ajunge la cateva milioane de dolari.
Asiguratorii iau in calcul deja contractul de asigurare pentru constructii, cat si de asigurare pentru accidentele de munca ale constructorilor, cat si pe cele de asigurari auto.
Potrivit ultimelor informatii din piata, americanii au plasat deja aceasta polita de asigurare direct pe piata londoneza, prin intermediul unuia dintre cei mai mari brokeri din lume, Willis.
Raiffeisen si Bear Stearns dau prima jumatate de miliard de euro
Licitatia de finantare a contractului a fost demarata imediat dupa semnarea contractului la finele anului trecut, marile banci de investitii din Europa si SUA fiind gata sa prinda o bucata cat mai mare din noua afacere.
Sprijinul Bechtel pentru finantarea acestui proiect s-a rezumat la a convinge Banca de Export Import a SUA - US EximBank de a acorda garantii pentru partea americana de bunuri si servicii, in calitatea sa de agentie de credit de export.Valoarea finantarii garantate de USEximbank va fi cuprinsa intre 800 mil. si un miliard de dolari, potrivit unor estimari.
Statul roman a gasit deja un finantator pentru primii doi ani de derulare a proiectului: consortiul format din bancile Bear Stearns (SUA) si Raiffeisen Bank (Austria) va acorda 469 mil. euro, din care 250 mil. euro numai in acest an.
Banca de export - import Eximbank din SUA vor acoperi cu garantii in valoare de 152 mil. euro din totalul finantarii, restul constituind credit comercial acordat pe o perioada de zece ani, din care patru ani perioada de gratie. Finantele urmeaza sa emita la randul lor garantii, atat pentru finantarea garantata de US Eximbank, cat si pentru finantarea contractata la riscul aferent pietei romanesti, adica la dobanzi mai mari fata de piata americana.
Pentru 2004, US Eximbank va garanta o finantare in valoare de 144 mil. euro din totalul de 250 mil. euro prevazut pentru acest an. Ministerul de resort are, de asemenea, la dispozitie drepturi de cheltuiala in valoare de circa 82 mil. euro pentru acest an, sume care ar putea sau nu sa fie cheltuite de minister in functie de evolutia lucrarilor.
Interesul pentru finantarea proiectului a fost imens din partea marilor banci de investitii, in total douasprezece banci din SUA si Europa fiind angrenate in licitatie, organizate in consortii Raiffeisen - Bear Stearns, Deutsche Bank - JP Morgan, Citibank - ABN Amro, ING - BRD (Societe Generale), UBS Warburg - Royal Bank of Scotland, HVB - Alpha Bank.
Cazul Bechtel, un precedent la mana chinezilor
Lipsa unei licitatii pentru un proiect de infrastructura, derulat cu bani publici, cum a fost cazul contractului atribuit firmei Bechtel constituie deja un precedent, si nu doar unul teoretic.
Cand inca nu se stinsesera controversele in jurul autostrazii Brasov - Bors, un comunicat de presa al guvernului Romaniei anunta ca proiectul podului peste Dunare de la Macin - Braila va fi realizat de catre o firma chineza. Potrivit discutiilor purtate de premierul roman Adrian Nastase in cadrul vizitei sale din China, compania chineza ar urma sa deruleze la Braila prima sa lucrare din Europa. Coincidenta sau nu, oficialii ministerului de resort afirma ca proiectul va fi realizat printr-un parteneriat public privat, fiind asteptate expresii de interes din partea investitorilor.
Guvernul nu si-a retractat insa punctul de vedere, astfel incat nu este exclusa o noua incredintare directa de contract, din nou prin derogare de la legea achizitiilor publice, care ar insemna (iar) excluderea oricarei competitii.
Pe de alta parte, crearea frontului de lucru pentru autostrada face ca valul de exproprieri sa inghita proprietatile, care stau in calea santierului. Ramane de vazut care va fi costul acestor exproprieri, unul dintre efectele scontate de unii analisti de pe piata imobiliara fiind cresterea pretului la terenuri.
Exemplul investitorului canadian Gabriel Resources de la Rosia Montana, care a platit despagubiri de peste 7 milioane dolari pentru a strange terenurile necesare derularii proiectului poate fi similar sub un aspect: "explozia" preturilor la terenuri si la casele din localitatea respectiva s-a transferat in cel mai apropiat oras mare - Alba Iulia. In cazul Bechtel, piata imobiliara din Brasov, Cluj, Targu Mures sau Oradea pot fi influentate de vecinatatea cu autostrada.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE