Probabil ca asa reusesc sa doarma in Parlament

Diminuarea poluarii fonice, una din problemele de mediu cel mai la moda in Occident, tinde sa capete importanta si la noi, odata cu primele importuri de echipamente pentru monitorizarea zgomotului.
Va deranjeaza muzica vecinului de deasupra? Se aude prea tare cand seful face scandal in biroul alaturat? Diminuarea poluarii fonice, una din problemele de mediu cel mai la moda in Occident, tinde sa capete importanta si la noi, odata cu primele importuri de echipamente pentru monitorizarea zgomotului. Deocamdata, in Romania se aplica de ceva ani buni, cu destul succes, tehnica de masurare a vibratiilor utilajelor dinamice si de determinare a erorilor acestora dupa zgomotele pe care le fac.
Fost inginer la IMGB, Tudorel Nitulescu s-a decis, imediat dupa Revolutie, sa scoata bani din zgomote. Mai precis, a infiintat o firma care se ocupa cu "ascultarea" zgomotelor facute de imensele utilaje din hidrocentrale, termocentrale sau combinate chimice. Cum se numeste cel care face aceasta munca nu prea se stie, pentru ca e o meserie de granita, undeva intre inginer electronist si mecanic, sau mai bine zis cu ceva din amandoua.

Un alt fel de "ascultare"
Sunetele si vibratiile l-au pasionat inca de pe bancile facultatii. Imediat dupa Revolutie, Tudorel Nitulescu s-a decis sa infiinteze o firma care sa puna urechea la suferintele marilor motoare. "Toata lumea imi spunea ca sint nebun in '90 cand mi-am facut firma si bineinteles ca nimeni nu-mi dadea nici o sansa. Capitalul meu de inceput era compus din 10.000 de lei, o Dacie alba (cat am tinut la masina aia!), alti 40.000 de lei imprumutati de la tatal meu si socrul meu, plus 50.000 de lei ai partenerului meu", spune Nitulescu, proprietarul si managerul firmei Afico.
La inceput nu prea avea aparatura, totusi a reusit sa puna mana pe clienti importanti, ca Petrotel, Arpechim sau Victoria. Nitulescu spune ca serviciile oferite de el - masurari si monitorizari de vibratii si echilibrari dinamice - ofera clientului economii uriase, pentru ca acesta nu mai este nevoit sa demonteze utilajele care se defecteaza. "Inchipuiti-va ce costuri uriase presupune demontarea unei turbine de la o hidrocentrala, de exemplu, daca apar defectiuni. In general, aceste defectiuni sunt insotite de vibratii. Noi masuram aceste vibratii si spunem exact ce defectiuni sunt, iar la proxima oprire proprietarul le remediaza", afirma Nitulescu.
Sisteme de monitorizare a vibratiilor au fost introduse la hidrocentrala de pe Sebes si la cea de la Hateg, furnizand informatii despre momentul optim de interventie si despre necesarul de piese de schimb. Toate masurarile efectuate inainte si dupa perioada de revizii furnizeaza informatii despre calitatea acestor reparatii si despre problemele care trebuie sa ramana in atentie in perioada urmatoare.

Export de soft catre tarile limitrofe
Vremea specialistilor care "ascultau" un motor pur si simplu cu urechea si iti spuneau imediat ce defectiune are a trecut, dar admiratia pentru acestia in randul specialistilor nu inca se mai pastreaza. "Romanii sunt printre cei mai mari specialisti in teorie, numai ca in practica e un pic mai greu. Noi am resit sa implementam un soft pe echipamentele Bruel&Kjaer, unele dintre cele mai bune din lume, soft care poate sa faca echilibrari de utilaje dinamice. Am reusit sa-l exportam catre firme din Grecia si suntem in tratative avansate cu slovenii si slovacii", afirma Nitulescu.
Firma sa este unic distribuitor pentru Romania al unuia dintre cei mai importanti producatori de echipamente de masurare a vibratiilor si a sunetelor, Bruel&Kjaer din Danemarca, preluat recent de o firma americana. La Afico se perfectioneaza specialistii care vor lucra cu astfel de echipamente.

Peste 50 de decibeli iei amenda
Un avion la aterizare produce un zgomot care masoara 90 de decibeli, evident deranjant pentru orice ureche. Fiecare dintre noi isi gaseste confortul sonic la 35 de decibeli. "La noi demersurile pentru realizarea unei harti sonice nu sunt nici macar in stadiu de pionerat, pe cand in Vest de ceva ani buni de zile acestea au intrat in rutina. Ar trebui ca macar la nivelul Capitalei pentru inceput sa fie realizata o astfel de harta, prin instalarea unor aparate speciale in cateva puncte cheie. Asociatiile judetene pentru protectia mediului, precum si Politia Sanitara au inceput sa se doteze cu aparatura specifica si au obligatia sa masoare zgomotul. Daca ai depasit 50 de decibeli te amendeaza", spune Nitulescu.
"Ca sa vedeti cat de important este acest domeniu ar trebui sa va relatez povestea unui patron care si-a facut o brutarie la parterul unui bloc, iar atunci cind dadea drumul la centrifuga pur si simplu se misca blocul. Numai cei de la Mediu au reusit sa-i inchida afacerea", afirma Nitulescu.
Un astfel de aparat costa intre 3.000 si 25.000 de dolari; acesta din urma realizeaza nu numai masurarea bruta, ci indica si sursa poluarii fonice. Nitulescu spune ca in tarile Uniuni Europene se cheltuiesc miliarde de dolari pentru protejarea oamenilor, de la amplasarea unor panouri uriase de protectie pe marginea autostrazilor si pana la introducerea in circulatie a unor tramvaie cat mai silentioase.

Piata creste odata cu intrarea in NATO
"Armata va fi pentru noi unul dintre cei mai importanti clienti dupa intrarea Romaniei in NATO, pentru ca ei nici nu concep un armament modern fara realizarea unor astfel de masurari. Incepand de la munitia de razboi pana la tancuri si avioane, totul va fi supus unor astfel de masurari, pentru ca tot ce misca produce vibratii", sustine Nitulescu.
Tehnologia pe care o foloseste a fost folosita inclusiv pentru validarea la export a unui lot de blindate pentru transportul jandarmilor. "Partenerul extern care a cumparat aceste masini stia ca blindajul acestora nu va fi penetrat de gloante, in schimb nu stia daca zgomotul produs de acestea nu ii va omori pe cei din interior. Asa ca ne-au chemat intr-un poligon unde au inceput sa traga in masini, iar noi am masurat nivelul de zgomot din interior", afirma Nitulescu.

Mai mult trafic, mai putin zgomot
Sa traiesti in imprejurimile unui aeroport nu-i prea placut, din cauza zgomotului constant facut de avioanele care aterizeaza sau decoleaza, dar si din cauza cailor de acces care sunt de cele mai multe ori suprasolicitate. Cererea pentru aeroporturi mai silentioase a dus la aparitia unei legislatii stricte in anumite tari europene, legislatie care a facut din monitorizarea zgomotului de pe aeroporturi o necesitate. Conducerea aeroportului din Viena a privit zgomotul ca pe cea mai mai mare problema de mediu inca din 1976, de cand a cumparat primul sistem de monitorizare a zgomotului, pe care l-au inlocuit cu unul mai modern in 1993. De cand a fost instalat primul sistem de monitorizare, traficul pe aeroportul din Viena a crescut cu 180%, la 10,6 milioane de pasageri. Dar in ciuda cresterii traficului aerian, aeroportul din Viena a reusit sa reduca semnificativ nivelul zgomotului din jurul aeroportului, gratie numeroaselor initiative de reducere a zgomotului cum ar fi interzicerea zborurilor pe timp de noapte. Actualul sistem de monitorizare a zgomotului este compus din 12 terminale asezate in jurul aeroportului si care masoara zgomotul 24 de ore din 24, toate terminalele fiind conectate la statia principala prin telefon. Autoritatile aeroportului planuiesc sa mareasca de la doua la trei numarul pistelor de rulare pana in 2010. Masura va aduce sistemului de monitorizare noi componente, printre care se numara un nou soft care sa anticipeze impactul zgomotului asupra mediului din jurul aeroportului. "Cred ca in viitor sistemul va continua sa joace un rol important in reducerea impactului zgomotului in zona din jurul aeroportului", spune Christian RA¶hrer, directorul Departamentului de Mediu al Aeroportului din Viena. stelian.negrea@zf.ro