Poate sa fie chiar foarte rentabil, dar numai daca ai de la 2.000 de hectare in sus

Cifrele din agricultura romaneasca inclina balanta in favoarea pesimistilor. Desi aproape jumatate din romani sunt angrenati in agricultura, aceasta este in continuare privita la o cenusareasa care nu se adapteaza cerintelor Uniunii Europene.
Prima intrebare a unui agricultor din UE este: "De ce pamantul este atat de faramitat?". In ultimii doi ani, procentul detinut de marii agricultori din totalul suprafetei arabile a crescut simtitor, pana putin peste 40%, fata de 15% in 2000. Marii agricultori nu mai merg cu ARO-ul CAP-ului si chiar au mai mult de doua randuri de costume bune. Timpul il petrec intre banci si pamant. Mihai Anghel, un fost inginer mecanic, cultiva 26.000 de hectare in Dolj si spune ca, in ciuda unui pesimism generalizat, inca se face profit  in agricultura si iti raman bani si de investitii: "Altfel de ce ar veni strainii sa faca agricultura la noi, daca nu ar scoate nici un ban?". Si acesta este doar un argument periferic.
Comertul cu cereale i-a oferit lui Mihai Anghel posibilitatea sa se uite putin si in ograda productiei agricole, unde s-a instalat destul de recent. "Acum trei-patru ani faceam doar comert cu cereale si ii finantam pe producatorii agricoli carora le cumparam recolta. Insa aceasta operatiune era deosebit de riscanta si nu aveam un control prea mare nici macar asupra banilor pe care ii dadeam taranilor", spune Anghel, care a ajuns in scurt timp cel mai mare cultivator din zona si chiar pe locul al patrulea  in topul primilor zece latifundiari ai Romaniei.
A cumparat in 1999 societatea Cerealcom Dolj de la fostul Fond al Proprietatii de Stat, iar in anii urmatori a strans 26.000 de hectare: 6.000 concesionate de la stat, iar restul in arenda de la tarani. Cerealcom Dolj are o capacitate de depozitare de peste 200.000 tone,  in cinci silozuri si trei magazii.

Totul e sa le platesti redeventa la timp
Una dintre cele mai mari probleme pentru care agricultura nu intra in gratiile oamenilor de afaceri este faramitarea excesiva a celor 9 milioane de hectare de teren arabil: 40% lucrate de mari societati comerciale, restul de mici agricultori care nu reusesc sa cultive decat pentru propriile nevoi, adica fac o agricultura de subzistenta.
Cand aude de agricultura de subzistenta, Anghel isi pune mainile in cap. "Pe oriunde ma duc, toti ma intreaba de ce procentul micilor fermieri este in continuare foarte mare. Recent anuntata masura a Executivului de a da 2 milioane de lei pentru fiecare hectar este buna, insa ar fi fost si mai bine daca banii s-ar fi dat numai daca taranii ar fi format cate o asociatie de minim 20 de hectare, sa zicem. Ar fi foarte bine daca s-ar lua o astfel de masura, pentru ca de foarte multe ori cupoanele acordate ca sprijin de la guvern ajung moneda de schimb la sate si nu-si mai indeplinesc rolul esential, acela de a ajuta la dezvoltarea agriculturii", spune Anghel.
"O asociatie agricola se poate face foarte repede la Primarie, iar Ministerul Agriculturii si-ar reduce de douazeci de ori numarul celor pe care trebuie sa-i verifice daca au folosit corect sau nu banii", sustine Anghel.
Reticenta taranilor in a-si da in  arenda pamantul vine atat din frica de "o noua colectivizare", cat si din faptul ca multi investitori nu si-au mai onorat contractele pe care le-au incheiat cu taranii. "Nici pentru mine nu a fost prea usor sa-i conving pe tarani sa-mi dea pamanturile lor in arenda, insa atunci cand au vazut ca ma tin de cuvant nu a mai existat nici un fel de problema. Tot ceea ce vor ei este sa le platesti redeventa la timp. Acesta este criteriul cel mai important care face diferenta intre arendasi", spune Anghel.
Desi deocamdata iluzorie, perspectiva unui taran european care intra in UE si vede ca pamantul lui are o valoare din ce in ce mai mare este deja in mintea lui Anghel: "Nu ma sperie atat de tare acest lucru, pentru ca, la eventualele negocieri pentru o noua arenda sau chiar pentru cumpararea pamantului, eu am un mare atu fata de ceilalti: faptul ca ani de zile mi-am platit la timp obligatiile fata de ei ce decurgeau din contractul de arenda".
In Dolj inca mai este pamant de vanzare sau pentru arendare, insa in Timis, de exemplu, nu numai ca nu se mai gaseste un petic de pamant disponibil, dar si pretul acestuia a crescut de aproape 10 ori in ultimii ani, pe fondul unui aflux extraordinar de investitori italieni si nu numai.

Contracte de export pentru sapte ani
Cerealcom Dolj detine o puternica flota de transport de cereale, formata din 45 de camioane specializate, care pot prelua 2000 de tone de produse/zi. "Avem 10 tractoare John Deere (care mi-au inlocuit 200 de tractoare autohtone),  27 de combine Claas si Laverda si alte 70 de tractoare produse la Brasov. In plus, anul trecut am investit peste 100 miliarde de lei pentru refacerea sistemelor de irigatii. Cele doua canale pe care le-am repus in functiune pot asigura acum irigatii pe aproape 50.000 de hectare", afirma Anghel.
El spune ca o parte din utilajele agricole le-a procurat printr-un credit furnizor dat de partenerii externi, pentru care va trebui sa exporte anual o cantitate de 100.000 de tone de cereale. Celelalte le-a procurat fie prin credite bancare, fie prin leasing de la diversi furnizori. "Bancile ma trateaza ca pe oricare alt client si nu fac diferente intre noi. Cred ca odata cu aparitia Legii Creditului Agricol, cand statul va subventiona cu 30% creditul, mult mai multi vor putea accesa bani de la banci. Practic vor lua credite cu dobanda zero", afirma Anghel.
"Am facut un efort de investitii urias anul trecut pentru refacerea sistemelor de irigatii, pentru ca este un lucru esential, mai ales pe fondul taierii padurilor din zona, dar si al conditiilor meteo dificile, care s-au concretizat in cea mai puternica seceta din ultimii 30 de ani. Avem in plan si plantarea a 100.000 de puieti pentru a reface imprejmuirea solelor de pamant, actiune pe care sper sa o realizez cel tarziu la inceputul anului viitor ".
Vremea nefavorabila de la inceputul anului a dus la calamitarea pe suprafete mari a culturilor de grau, motiv pentru care vom importa in acest an un milion de tone din Rusia. "Am avut pierderi foarte mari la grau si orz, in schimb porumbul si floarea soarelui or sa aduca bani frumosi anul acesta, mai ales daca au fost si irigate", afirma Anghel.
Cerealcom Dolj a pus la inceputul anului 15.000 de hectare de grau, din care 1.000 au fost pierdute in totalitate, iar pe 3.000 a fost pusa rapita, plus alte 12.000 de hectare de porumb si floarea-soarelui.

"Hotul si milionul"
Atmosfera oarecum deprimanta din unele sate reuseste totusi sa-i impresioneze pe straini, mai ales unele detalii, cum ar fi bancile din fata gardului de la strada al caselor taranesti. "Acum cateva luni, cativa investitori straini care imi livreaza utilaje agricole au vrut sa vada cum traieste taranul roman. Am mers cu ei prin cateva sate, iar uimirea lor s-a oprit asupra bancilor pe care aproape fiecare casa le are la poarta. M-au intrebat la ce folosesc, pentru ca ei nu au vazut asa ceva nicaieri in lume", povesteste Anghel.
Cea mai recenta initiativa de pe domeniile lui Anghel este intitulata "Hotul si milionul". La ce se refera si cui ii este adresata? Paznicilor si dusmanilor lor: hotii. "Avem o mare problema cu furturile, mai ales in perioada culesului, cand se gasesc cate unii care pur si simplu intra cu caruta in lanul de porumb si nu ies de acolo decat cu ea plina", spune Anghel, care s-a gandit sa promita paznicilor cate o recompensa de un milion de lei pe cap de hot prins.
Aproximativ 10 procente din cei 600 de angajati ai Cerealcom sunt angrenati in activitati de paza, ceea ce spune foarte mult despre apetitul pentru "cules" al unora. "De foarte multe ori mi se intampla ca, in perioada culesului, sa nu gasesc forta de munca. I-as plati si cu 300 de dolari pe luna, insa nu vin sa munceasca. Iar daca vin, vor sa fie platiti zilnic si cand nu mai au chef pur si simplu nu mai vin", spune Anghel.

Nu va luati dupa pesimisti
"O exploatatie agricola care sa aduca profit trebuie sa aiba o suprafata de minim 2.000 de hectare, sa dispuna de o buna tehnologie si sa fie in stare sa acceseze credite si fonduri externe. Agricultura este foarte profitabila si nu vreau sa dau in nici un fel crezare celor care sustin contrariul. Daca ar fi sa ne luam dupa toti acesti pesimisti, de ce ar mai veni strainii sa investeasca la noi in acest domeniu? Noi nu suntem atenti la pamantul asta dat de Dumnezeu, probabil pentru ca este prea monoton sa pui in valoare ceea ce ai deja", reflecteaza Anghel.
El sustine ca se afla de ceva timp in relatii comerciale cu un scotian care cultiva cateva sute de hectare de porumb chiar in Dolj, dar si cu alti investitori straini de la care cumpara cereale.
Anghel  a cumparat si ferma Cervina Segarcea, unde pe langa 500 de vaci are si una dintre cele mai renumite crame - Segarcea - care a apartinut domeniilor coroanei si apoi protipendadei comuniste, singurul client al vinurilor produse aici inainte de '89, dar care va fi in curand pe piata in urma unei investitii de patru milioane de euro. "Am depus documentatia la Ministerul Agriculturii pentru un credit SAPARD de 2 milioane de euro pentru achizitionarea unor echipamente de imbuteliere a vinurilor si pentru modernizarea acestei crame. Ne aflam in stadiul final cu documentatia si l-am si angajat pe cel care a inventat sampania de Panciu. Mai mult, ne gandim serios sa angajam un specialist de la Institutul de Oenologie din Franta", afirma Anghel.
stelian.negrea@zf.ro