Oricum n-am fi avut centrale nucleare de apartament

O serie de specialisti care au lucrat in domeniul cercetarii din sistemul energetic sustin ca autoritatile dinainte de 1989 intentionau sa construiasca, in mai multe locuri din Romania, centrale atomoelectrice dupa tehnologie sovietica, pentru a scoate tara din criza energetica.
Planul, aparut la jumatatea anilor ’80, n-a fost abandonat nici dupa explozia de la Cernobil, considerata cea mai mare catastrofa nucleara din istoria utilizarii energiei atomice. Totusi, in cele din urma s-a construit doar centrala de la Cernavoda, dar cu tehnologie canadiana, nu sovietica. Avantaj pentru noi: in calitate de tara candidata la integrarea in Uniunea Europeana, Romania ar fi fost acum obligata sa-si inchida centrala, asa cum se intampla cu alte tari est-europene pe teritoriul carora functioneaza reactoare cu tehnologie sovietica.
Emilian Stefan Valea, doctor inginer in termoenergetica, care lucra in anii ‘80 la Institutul de Cercetari si Modernizari Energetice din Bucuresti, spune ca regimul comunist avea planuri pentru construirea a patru mari centrale electrice, in zonele Cernavoda, Cluj, Piatra Neamt si pe Valea Cladovei (langa Lipova, in judetul Arad).
La randul lui, Toro Laszlo, doctor in fizica, specialist in domeniul radiatiilor nucleare, spune ca si dupa dezastrul de la Cernobil, pe baza unei adrese a Ministerului Energiei Electrice, Ministerul Sanatatii comandase un studiu laboratorului de protectie a radiatiilor din cadrul Institutului de Igiena din Timisoara, care lucra pentru mai multe judete. #leadend#"Trebuia determinata radioactivitatea solului, a vegetatiei, a aerului, inainte de construirea centralei, pentru a vedea daca aceasta avea sa aiba influente in domeniu. Studiul a fost inceput in 1989 si s-a realizat o parte din el, dar a fost abandonat dupa Revolutie", afirma Laszlo.

Reactor nuclear in loc de iepuri
Lipova parea locul cel mai "amenintat" cu construirea unei centrale atomoelectrice, si aceasta pentru ca avea in apropiere, la Milova, o mina de uraniu. In 1985, pe Valea Cladovei a inceput construirea unei mari ferme de iepuri, formata din 16 hale, cu centrala termica proprie, apa curenta si canalizare. Dupa un an insa, investitia de 89 de milioane de lei a fost oprita la jumatate. "Am construit opt hale si a venit un ordin de sus sa se sisteze lucrarile. Mai mult nu ni s-a spus. Am auzit ceva de o centrala nucleara si ca vor demola tot ce-am construit, dar n-a fost sa fie asa", spune Ioan Faur, pe vremea aceea adjunct de sef de brigada.
Centrala era prevazuta, in proiecte, cu doua unitati de cate 750 MW si trebuia sa alimenteze cu energie electrica toata partea de vest a tarii. "Sigur ca exista frica oamenilor de un accident, dar ar fi fost avantaje incontestabile. N-am mai fi avut probleme cu caldura, apa calda si energia electrica, iar economia ar fi fost alta aici. Si un accident nu se produce atat de usor", sustine Mircea Cuznetov, care pe atunci era seful atelierului de instalatii al Institutului de Proiectari din Arad.
Centralele atomice construite dupa tehnologie sovietica utilizeaza bare de grafit pentru controlarea reactiei nucleare. Spre deosebire de centrala nucleara de la Cernavoda, care foloseste apa grea, cea de pe Valea Cladovei urma sa utilizeze grafit pentru controlarea nivelului reactiei nucleare.
Si totusi, de ce nu s-au mai construit alte centrale nucleare in afara de cea de la Cernavoda, iar aceea nu dupa tehnologie sovietica? "Ceausescu juca la doua capete, si atunci sovieticii l-au sabotat, iar proiectul a murit", e convins Cuznetov.

Locuri de munca, energie ieftina...
La 26 aprilie 1986, un reactor al centralei atomoelectrice de la Cernobil (Ucraina) a explodat. Considerata cea mai mare catastrofa nucleara din istoria utilizarii energiei atomice, explozia a provocat contaminarea cu substante radioactive a 23% din teritoriul Bielorusiei si a 4,8% din cel al Ucrainei, punand in pericol aproape 4.000 de localitati cu peste doua milioane de oameni.
Dupa Cernobil, localnicii din zona Lipovei nu mai erau deloc entuziasmati sa aiba langa ei o centrala atomoelectrica. Dupa Revolutie chiar n-au mai vrut sa auda de ea, pentru ca ar fi fost prea expusi. "Mina de uraniu de la Milova s-a inchis, consecintele se simt insa si acum. O astfel de mina a existat si la Barzava si nu a fost acoperita bine; a fost contaminata panza freatica cu uraniu si foarte multi din zona s-au imbolnavit de cancer”, afirma Petru Gherman, primarul Lipovei.
Primarul declara ca daca s-ar repune in discutie realizarea acestui proiect, in calitate de cetatean ar avea rezerve, dar ca primar ar aprecia “unele avantaje, precum locuri de munca noi sau energie mai ieftina”. Si  aceasta, adauga el, daca ar avea siguranta ca tehnologia care s-ar aplica ar respecta standardele internationale.

Estul, dupa Cernobil
Interesant e ca in ultima vreme, politica de economisire a resurselor energetice, care capata tot mai multi adepti in Europa de Est, determina guvernele din tarile aspirante la integrarea in Uniunea Europeana sa reia sau sa puna la punct planuri de constructie a unor noi reactoare nucleare.
Presedintele lituanian Rolandas Paksas s-a declarat de curand in favoarea unei noi centrale, dupa deschiderea recenta a doua reactoare la Ignalina. In Ucraina, scena accidentului din 1986, presedintele Kucima spera sa incheie constructia a doua reactoare la Rivne si Hmelnitki. Si in Bulgaria, guvernul a lansat consultari pentru un nou reactor la Belene.
Singura tara care n-are planuri concrete pentru un reactor - si care a suferit puternic de pe urma accidentului de la Cernobil - este Belarus, al carei presedinte Lukasenko a evocat totusi, anul trecut, posibilitatea constuirii unui nou sistem nuclear.
Specialistii in energie nucleara sunt, in schimb, sceptici in privinta concretizarii acestor proiecte, din ratiuni legate de finantare: deschiderea unui reactor nuclear costa cel putin un miliard de euro, pe plan local nu exista fondurile necesare si nici investitorii nu sunt usor de gasit.
Pe de alta parte, Uniunea Europeana solicita statelor candidate la integrare sa inchida reactoarele de tipul celui de la Cernobil: Lituania va fi nevoita sa inchida cele doua reactoare de la Ignalina pana in 2009, Slovacia trebuie sa inchida reactoarele Bohunice 1 si 2, iar Bulgaria reactoarele Kozlodui 1, 2, 3 si 4. In aceste conditii, statele candidate incearca deocamdata sa foloseasca problema energiei spre a obtine mai multe fonduri de la Comisia Europeana si de la Euratom (Comunitatea Europeana pentru Energie Atomica) pentru proiecte de constructie a unor reactoare “sanatoase”, cu tehnologie acceptata de UE.

Deocamdata, 10% din productia de electricitate
Centrala de la Cernavoda a fost proiectata pentru cinci reactoare CANDU 6 de productie canadiana. Unitatea 1, care a intrat in functiune la 16 aprilie 1996, are o putere instalata de 700 MW si furnizeaza circa 10% din productia anuala de electricitate a Romaniei, iar cifra de afaceri anuala a centralei este de aproximativ 120 de milioane de dolari. In urma cu aproape doua luni, reprezentantii companiilor Nuclearelectrica, Atomic Energy of Canada Limited (AECL) si Ansaldo Italia au semnat, miercuri, un document prin care intra in vigoare contractul comercial de finalizare si punere in functiune a Unitatii 2 de la Cernavoda. Nuclearelectrica a platit, la sfirsitul lunii martie, un avans de peste 45 de milioane de euro companiilor AECL Canada, Ansaldo Italia si Nexans Franta, implicate in lucrarile de finalizare a celui de-al doilea reactor de la Cernavoda. Suma a fost asigurata dintr-un credit extern, contractat de companie la sfirsitul anului trecut. In valoare de 400 de milioane de euro, imprumutul a fost acordat companiei de un consortiu format din bancile Societe Generale, Banca Romana pentru Dezvoltare si Credit Lyonnais. Unitatea 2 a fost realizata in proportie de 40%, iar valoarea totala a proiectului este de aproape un miliard de dolari. Inceperea probelor de punere in functiune a Unitatii 2 este programata pentru ultimul trimestru al anului 2004, intrarea in exploatare comerciala fiind prevazuta sa aiba loc in termen de 48 de luni de la data intrarii in vigoare a contractului comercial semnat cu AECL si Ansaldo. Estimarile specialistilor Nuclearelectrica arata ca, dupa punerea in functiune a Unitatii 2, centrala de la Cernavoda va asigura, circa 18% din productia anuala de electricitate a Romaniei, in conditiile in care consumul intern va creste.