Odata cu finalizarea procesului de aderare, companiile din est si din vest se pregatesc tot mai intens pentru riscurile si oportunitatile unei Uniuni Europene largite. In timp ce estul se lauda cu atuuri precum un cost redus al fortei de munca, cresterea competitivitatii si perspectivele optimiste din unele sectoare ale economiei, multinationalele privesc inca cu reticenta la nivelul ridicat de coruptie si lipsa unei infrastructuri moderne in aceste state.
Rodenstock, un producator de ochelari cu sediul in Munchen, poarta de cateva saptamani tratative cu muncitorii sai germani privind mutarea in Cehia a unei parti importante a productiei. Pentru a salva 450 de locuri de munca, cei 800 de muncitori germani au acceptat ca salariile sa le fie reduse cu aproape o treime.
Giancarlo Galli, directorul executiv al companiei, spune ca migratia catre est nu a fost facuta doar pe considerente financiare. El afirma ca fabrica din Cehia va fi mult mai flexibila si mai aproape de pietele dinamice ale statelor din Estul Europei.
Un potential urias
Pentru Galli, un manager cu o experienta solida, acumulata in principal in Germania, decizia de a muta activitatea companiei a fost una deosebit dificila. Si asta deoarece Rodenstock a fost inca din secolul al 19-lea un simbol al prosperitatii in comunitatea de afaceri din Munchen. Numit in urma cu un an la carma companiei de catre familia fondatoare Rodenstock, Galli nu-si poate permite sa fie melancolic. "Nu avem alta alternativa. Nu putem ramane asa cum suntem acum. Germania are 80 de milioane de locuitori. Noii membri au 74 de milioane. E vorba de un potential urias."
Exemplul companiei Rodenstock nu face altceva decat sa confirme importanta strategica a Estului in contextul largirii Uniunii Europene.
La aproape 15 ani de la caderea zidului Berlinului, cele opt state fost comuniste care au intrat in Uniunea Europeana - alaturi de Malta si Cipru - au atras peste 110 miliarde de dolari sub forma de investitii straine directe. Producatorii de talie mondiala, in special din sectorul constructiilor de autovehicule, si-au dezvoltat aici importante centre de productie. In acest timp, antreprenorii locali au pus la randul lor bazele a peste 5 milioane de companii, cu activitatI ce variaza de la software pentru telefonia mobila la productia de pitici pentru gradina.
Cu toate acestea, oportunitatile pentru companiile domestice si straine sunt departe de a fi epuizate. Dupa cum spunea Jean Lemierre, presedintele Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), "data de 1 mai reprezinta pentru investitori o noua cotitura."
Transformari mai mult sau mai putin radicale
In acelasi timp, este un moment crucial si pentru noile state membre ale UE, care dupa mai bine de o decada de dureroase reforme economice, continua sa se confrunte cu dificultati in crearea unor medii de afaceri competitive. Birocratia, coruptia si carentele din infrastructura inca ii mai sperie pe investitori. In acest timp, electoratul, satul de anii dificili de reforma, accepta din ce in ce mai greu transformarile la care sunt supuse societatile lor.
Mediul corporatist a avut la dispozitie ani de zile pentru a se acomoda cu ideea aderarii - desi data oficiala a fost confirmata abia in 2002, cu ocazia conferintei UE de la Copenhaga. Din acest motiv, impactul largirii euroregiunii va fi putin resimtit de majoritatea multinationalelor.
Pentru unele afaceri, insa, data de 1 mai poate aduce o serie de schimbari importante. In agricultura si industria alimentara, extinderea politicii agricole comune a Uniunii Europene va provoca transformari radicale in peisajul comercial si rural. Companiile de constructii mizeaza pe faptul ca sporirea finantarii europene va servi la cresterea numarului de proiecte in infrastructura si implicit la dezvoltarea propriilor afaceri.
In acelasi timp, calitatea de membru a UE le va forta pe micile companii sa investeasca pentru a putea supravietui. Pentru James Kilbane, presedinte la Grafton Recruitement, o agentie internationala de recrutare prezenta in Europa de Est de mai bine de zece ani, nu mai ramane nici o urma de indoiala. "Se pregateste un nou val de investitii."
Increderea lui Kilbane este si rezultatul performantei burselor de valori din Polonia, Cehia si Ungaria, care au crescut de la inceputul anului 2003 cu 45%, 88% si respectiv cu 65%. Investitiile straine directe vor creste in 2004, conform estimarilor BERD, de la 6 miliarde dolari la 15 miliarde dolari.
Pentru investitorii occidentali, pietele insuficient valorificate si dezvoltate ale Europei de Est sunt adevarate mine de aur.
Venitul pe cap de locuitor in noile state membre este aproximativ jumatate din media UE, diferenta pe care unii oameni de afaceri o considera a fi un indicator al potentialului de crestere.
Spre exemplu, potrivit statisticilor Eurostat, in Polonia erau in 2001 21 de masini la 100 de persoane, in comparatie cu 49 in UE, si 11 computere personale la 100 de persoane, fata de 34 in UE. Potentialul de crestere e evident.
Foarte multe lucruri depind insa de viteza cu care Noua Europa va recupera aceste diferente. Estimarile BERD arata ca blocul statelor fost comuniste a avut anul trecut o crestere agregata de 3,5%, in timp ce zona euro a stagnat. Anul acesta, in timp ce zona euro va reveni la o crestere de 1,5- 2%, est europenii vor consemna un avans de 4,5%.
Potentialul de crestere este si mai pregnant in sectoarele in care diferenta dintre est si vest este mai accentuata. In sectorul bancar, spre exemplu, cresterea anuala medie este de aproximativ 10%.
O serie de servicii specializate, inexistente la mijlocul anilor 1990, printre care si creditul ipotecar, inregistreaza ritmuri anuale de crestere de peste 30%.
Un alt punct forte al est europenilor este forta de munca ieftina, bine instruita. In timp ce productivitatea muncii este de numai o treime din nivelul UE, costul fortei de munca este chiar si mai redus, respectiv 20% din media UE.
Trei avize in Polonia si cinci in Franta
La inceputul anilor 1990, marile grupuri internationale obisnuiau sa investeasca doar in simple linii de asamblare. In prezent, operatiunile desfasurate de fabricile din est sunt mult mai complexe. Volkswagen, una din primele companii germane prezente in regiune, a ales initial Cehia si Slovacia pentru a construi modele de automobile mai ieftine. Azi de pe liniile de productie din Slovacia ies aproape toate modelele din gama Volkswagen, inclusiv modelul de lux Tuareg.
Alaturi de compania germana, in regiune mai sunt prezenti si alti producatori de autovehicule de talie mondiala. Hyundai, spre exemplu, a ales recent Slovacia pentru a construi o fabrica de 700 de milioane euro.
In urma acestor companii vine un pluton intreg de furnizori de servicii din cele mai diverse domenii. Un numar de aproximativ 15 multinationale, printre care si IBM, Fiat, si KPMG, si-au stabilit deja centre de afaceri in Polonia, angajand un numar de 3.000 de persoane. Potrivit unor estimari, numarul acestora poate creste pana in 2008 la 200.000.
Turismul si sanatatea din statele candidate vor primi, in urma aderarii, o adevarata gura de oxigen. Germanii, austriecii si rusii sunt deja cei mai numerosi vizitatori ai statiunilor din Cehia si Ungaria.
De asemenea, cabinetele de stomatologie, oftamologie si saloanele de infrumusetere din Ungaria sunt extrem de cautate de clientii din vest.
Pe langa faptul ca ofera un cost redus al fortei de munca, statele din regiune continua sa depuna eforturi sustinute pentru a crea un mediu de afaceri primitor, prin reducerea birocratiei, taxelor si promovarea anumitor stimulente fiscale si financiare.
Intr-un raport elaborat recent de Forumul Economic Mondial, Estonia, Letonia si Cehia surclaseaza deja Portugalia si Grecia intr-un top al competitivitatii economice.
Mai mult, numarul avizelor de care ai nevoie in Polonia pentru a demara o afacere este de trei, in timp ce in Franta ai nevoie de 5, iar in italia de 10. Fostele state comuniste au inceput de asemenea sa reduca taxele si impozitele, fortandu-I pe vecinii din vest sa procedeze la fel.
Puncte slabe
Desi perspectivele sunt optimiste, statele fost comuniste mai au multe de facut pentru a-si ajunge din urma vecinii mai bogati. Polonia, Cehia, Slovacia si Ungaria continua sa se confrunta cu dificultati serioase in reducerea deficitului fiscal.
O guvernare proasta a economiei poate genera oricand instabilitatea ratei de schimb si a ratei de dobanda - destabilizand astfel climatul macroeconomic si de afaceri. Pe termen lung, exista pericolul cresterii nejustificate a salariilor din sectorul public, si implicit, a aparitiei tensiunilor inflationiste.
Cel mai slab punct al nou venitilor ramane infrastructura, si in special starea precara sau lipsa autostrazilor si cailor ferate. Un bun exemplu in acest sens este Polonia, tara notorie pentru numarul extrem de redus al autostrazilor.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE