Noul comert exterior cu Uniunea Europeana sau mai rau la inceput ca sa fie mai bine mai tarziu

Comertul Romaniei cu produse agricole va fi puternic afectat de schimbarea de la 1 mai a regimului vamal dintre Romania si cele cinci state CEFTA - Polonia, Republica Ceha, Ungaria, Slovacia si Slovenia.

In schimb, comertul cu produse industriale cu aceste cinci state nu va fi deloc afectat intru cat acesta era deja liberalizat atat cu tarile care faceau parte din acordul CEFTA, cat si cu tarile membre Doar produsele industriale vor face obiectul unui schimbarilor de regim vamal in cazul comertului cu statele care adera la Uniunea Europeana, dar nu sunt membre CEFTA, cum ar fi statele baltice - Estonia, Letonia, Lituania - si statele mediteraneene - Cipru si Malta.

Schimburile comerciale ale Romaniei cu cele cinci state membre CEFTA reprezinta peste 90% din schimburile comerciale cu cele zece state care vor adera anul acesta.

Intr-o prima faza, schimbarea de la 1 mai a regimului vamal va frana relatiile comerciale dintre Romania aceste state, intrucat sistemul de concesii agricole din CEFTA este mai cuprinzator decat cel dintre Romania si UE, se arata in lucrarea "Efectele Extinderii Uniunii Europene asupra Regimului Schimburilor Comerciale ale Romaniei", publicata de Centrul Roman de Comert Exterior (CRCE).

Producatorii de iaurt, dulceturi, ciuperci - dezavantajati

Vor fi defavorizate companiile romanesti producatoare si exporatoare de fructe preparate - pere, caise, cirese, visine, piersici, capsuni, fragi, amestecuri de fructe - intrucat pentru aceste produse taxele vamale percepute de cele cinci state la importurile din Romania erau mai reduse, potrivit acordului CEFTA, decat cele care vor fi introduse de la 1 mai ca urmare a intrarii in vigoare a Acordului European.

Modificarea tarifului vamal va creste competitivitatea anumitor produse poloneze, unguresti sau cehe pe piata romaneasca, ceea ce va aduce o concurenta mai mare pentru producatorii locali.

Industriile care ar trebui sa se teama sunt, potrivit lucrarii CRCE, cele producatoare de iaurt, de lactate sau drojdie de panificatie (vezi caseta). Pe de alta parte, companiile importatoare din aceste domenii, dar si consumatorii, vor avea de castigat, ca urmare a reducerii taxelor vamale la import.

Cine castiga?

Pentru alte categorii de produse, cum este carnea de proc sau de vita (vezi caseta), taxele vamale vor fi mai mari dupa intrarea in vigoare a Acordului European, ceea ce va determina o franare a importurilor, deci o mai buna protejate a producatorilor autohtoni. Pentru unele categorii de produse, atat UE, cat si cele cinci tari membre CEFTA beneficiaza la importul in Romania de concesii vamale preferentiale dar cu niveluri diferite de de reducere a taxei vamale.

In unele cazuri sunt mai avantajoase tarifele CEFTA, ceea ce inseamna ca de la 1 mai importatorii romani ai acestor produse vor fi dezavantajati, ca urmare a intrarii in vigoare a Acordului European. Printre aceste produse se numara scrumbiile, conservele de peste, guma de mestecat, pudra de cacao.

Liberalizarea maxima la produse agricole

Categoria de produse agricole cu cel mai mare grad de liberalizare in comertul cu UE este cea a produselor agricole de baza - animale vii, carne, legume, fructe - unde exporturile romanesti sunt relativ mai competitive, ca urmare a faptului ca nu include valoare adaugata.

Dintre produsele produsele din aceasta categorie, o parte au fost liberalizate complet iar o parte fac obiectul contingentelor tarifare sau beneficiaza de taxe vamale reduse, fara limite cantitative la import din partea UE.

Desi exportatorii romani beneficiaza de taxe vamale reduse pentru anumite contingente tarifare, gradul de utilizare al acestor contingente a fost foarte scazut, ceea ce arata incapacitatea de export a companiilor romanesti din aceste domenii.

Dintr-un numar de 31 de contingente tarifare de care beneficiaza exportatorii Romani, 12 nu au fost deloc utilizate, dintre care rosii, ceapa, varza, mazare, capsuni, caise, prune uscate, tutun.

Cel mai mare grad de utilizare al contingentelor s-a inregistrat in cazul exporturilor de miere naturala (100%), castraveti, nuci, prune, cirese, sucuri de fructe castraveciori (95%) si ulei de foartea soarelui (92%).

Concesiile preferentiale in comertul cu produse agricole dintre Romania si UE constau in eliminarea sau reducerea taxelor vamale pentru anumie produse, fie fara limite cantitative la import, fie in cadrul unor contingente tarifare. Aceste concesii se refera la patru categorii de produse agricole: produse agricole de baza, produse agricole transformate, peste si produse din peste, vinuri bauturi alcoolice.

Degeaba avem contingente, daca nu exportam

In cazul produselor agricole transformate, situatia este mai grava. Romania a incercat sa intarzie procesul de liberalizare, din cauza diferentei considerabile de potential intre industria industria alimentara din UE si cea din Romania, a deficitului comercial important in schimburile bilaterale cu astfel de produse si de dificultatea identificarii unor produse gricole transformate pe care Romania sa le poata exporta eficient pe piata UE.

Contingentele (volume de marfa stabilite prin negocieri, pentru care se practica o taxa vamala mai redusa sau zero) de care beneficiaza exportatorii romani de astfel de produse au fost folosite intr-o masura si mai mica decat in cazul produselor agricole de baza.

Cel mai inalt grad de utilizare s-a inregistrat la produsele de brutarie si patiserie (15,2%), si dulciuri fara cacao (3%). Toate celelalte contingente tarifare - ciocolata, aluaturi alimentare, produse din cereale, inghetata, bauturi nealcoolice si cicoare prajita - nu sunt utilizate.

Nici in cazul importurilor din Uniunea Europeana contingentele tarifare cu taxa vamala redusa nu au fost utilizate complet. Cele mai folosite contingente au fost carnea de pasare si preparatele din carne de pasare (100%), branzeturi, casuri si zahar (75%), grau comun (65%) si unt (50%).

In cazul importului in Romania de produse agroalimentare transformate,firmele din tarile UE au utilizat contingentul tarifar numai pentru margarina. Nici exportatorii tarilor membre UE nu au utilizat contingentele tarifare in cazul porumbului, orzului, secara.

Potrivit datelor statistice, in ultimii trei ani importurile de produse agro-alimentare ale Romaniei din Uniunea Europeana au crescut, in timp ce exporturile au fost in scadere, ceea ce a dus la o deteriorare permanenta a balantei comerciale a Romaniei la acest capitol. Principalele produse agricole exportate de Romania in tarile Uniunii Europene au fost animalele vii, legumele, semintele oleaginoase, cereale, vinuri, miere naturala si branzeturi.In schimb, Romania a importat din UE in principal carne, peste, tutun si diverse preparate alimentare.

Tarile baltice si mediteraneene: ce va fi

In ceea ce priveste tarile baltice, Romania are incheiat un acord de comert liber cu Lituania, care a intrat in vigoare la 1 iulie 2002, in timp ce cu Estonia si Letonia, nu a incheiat astfel de acorduri. In cazul Lituaniei, data de 1 mai va aduce schimbari numai pentru comertul cu produse agricole, nu si pentru cel cu produse industriale.

Vor fi avantajati exportatorii romani de miere naturala in Lituania si dezavantajati exportatatorii de tomate, castraveti, grau, porumb, biscuiti, gemuri, dulceturi, pireuri de fructe, suc de mere, vinuri.

In cazul celorlalte doua state baltice - Estonia si Letonia - vor fi afectate atat comertul cu bunuri industriale cat si cel cu bunuri agroalimentare. Aceasta "dezarmare" vamala va avea un cost mai mare pentru Romania, se arata in lucrarea CRCE. Deasemenea, eliminarea taxelor vamale in schimburile comerciale cu produse industriale ale Romaniei cu Cipru si Malta, va costa mai mult ca pana acum Romania. Aceasta pentru media taxelor vamale pentru aceste produse in Romania este de 15,6% in timp ce in Cipru este de 4%, iar in Malta de 5,9%.

Pana in prezent, peste doua treimi din comertul exterior al Romaniei era facut cu tari din cadul Uniunii Europene. Odata cu extinderea UE de la 15 la 25 de tari, la 1 mai anul acesta, circa 75% din comertul exterior la Romaniei va fi cu UE.

La sfarsitul anului trecut, soldul negativ al balantei Romaniei cu cele sase tari membre CEFTA era de circa 1 miliard de euro, singura tara cu care Romania inregistra o balana excedentara fiind Bulgaria. Din acest deficit, o mare parte provine din zona produselor agroalimentare: peste 300 milioane euro.

Efectle liberalizarii comertului nu trebui insa privite doar prin prisma macroecomica sau a firmelor implicate: pe termen mediu si lung, consumatorii sunt cei care au de castigat, pentru ca cu cat concurenta este mai mare, cu atat produsele sunt mai ieftine si mai bune.
georgiana.stavarache@zf.ro