Cu afaceri de cateva milioane de euro, sau aflati la inceputul unor colaborari menite sa creasca simtitor vanzarile, producatorii din domeniul panificatiei si patiseriei incearca sa readuca in prim plan retetele traditionale romanesti.
Pentru unii producatori, contractele cu retelele de hipermarketuri inseamna consolidarea unor afaceri de succes, intr-un domeniu in care gustul consumatorului este cel care contureaza "lista de produse". O categorie aparte este reprezentata de cei care au promovat un singur produs pe piata interna, iar dupa ce succesul a fost masurat prin dublarea cifrelor de afaceri au trecut la productie extinzandu-se la nivel national.
Un business "mai intim"
Conducerea companiei Patigram din Cluj considera ca abia in ultima perioada afacerile firmei patrund mai consistent pe piata clujeana. Contractul cu magazinul Billa, semnat in februarie 2003, presupune livrarea a 18 sortimente ambalate si 16 in vrac, alaturi de aceasta colaborare, firma realizand distributie pentru alte 32 de unitati din Cluj.
Pana la semnarea contractului cu Billa, vanzarile producatorului clujean erau indreptate catre cativa colaboratori traditionali. Astazi, in centrul de productie al Patigram sunt realizate peste 10.000 de produse de panificatie si de patiserie. "Raspundem clientilor care au nevoie de produsul proaspat", spune Marcela Olar, co-actionar al firmei clujene.
Pe masura ce au consolidat afacerea, cei doi actionari ai Patigram, sot si sotie, au hotarat sa diversifice oferta. In 2001 au achizitionat un teren si au construit un sediu in care s-au investit pana in prezent 150.000 de euro. In decembrie anul trecut au deschis primul magazin de prezentare, in acelasi loc in care se realizeaza si gama de patiserie si panificatie si se gandesc la o pizzerie, o cofetarie si la un restaurant cu specific italian pe care sa le amenajeze in acelasi spatiu. "Cel mai mare stimul al nostru a fost concurenta de pe piata locala, care atata timp cat se desfasoara in mod onest nu poate aduce decat beneficii de ambele parti", considera Marcela Olar, care mai spune ca la infiintarea firmei pe piata Clujului erau 32 de patiserii.
Initial cei doi actionari ai Patigram au infiintat o firma, Olvital, axata exclusiv pe produsele de patiserie. Ulterior, in 1994 au pus bazele Panigram si au inceput cu un cuptor tip malaxor sa puna in aplicare cateva retete traditionale. "Era un segment de piata slab reprezentat si ma gandeam ca nu-i pot da fiului meu un baton cu mac, pe care sa-l manance la scoala, cum se intampla "pe vremea noastra", isi aminteste Marcela Olar.
Nici etapele grele nu au lipsit din activitatea de inceput a Patigram. "Am fost afectati de "Caritas", pentru ca o parte dintre angajati s-au vazut peste noapte mai bogati si au renuntat la locurile de munca. Am inceput atunci sa invatam noi ce era de facut si ne-am unit fortele cu ceilalti membri ai familiei pentru ca afacerea avea coordonatele unui business mai intim", mai spune Olar.
Preluari dintr-un vechi retetar romanesc
Piata clujeana este cu totul aparte fata de alte orase din Transilvania, iar un producator foarte bine cotat in Cluj nu va avea neaparat acelasi succes in capitala. "Produsele traditionale (cozonacul, saleurile), sau cele din bucataria transilvaneana sunt cele mai cautate printre consumatorii clujeni", este de parere Marcela Olar care sustine necesitatea reinvierii unor produse specifice si cu traditie in Ardeal.
Retetele de inceput au fost preluate dintr-un vechi retetar romanesc al unor fosti angajati in sistemul de panificatie. "Noi am incercat sa le dam un suflu nou", a mai spus Olar. Firma pe care o conduce dezvolta permanent sortimentatia de produse, pentru ca, in opinia administratoarei, "un singur sortiment este un lucru periculos". "Daca produsul respectiv apare pe piata realizat de concurenta, care ofera si un pret mai bun, risti sa pierzi totul", subliniaza Olar.
Diversitatea produselor este unul dintre cele mai importante aspecte pe o piata extrem de selectiva, dar mai ales in continua schimbare. "Dupa doi ani de prezenta in topul vanzarilor, spiralele au ajuns pe ultimele locuri. Cand se intampla asta, trebuie sa-i acorzi produsului o perioada de pauza in care sa vii cu ceva nou, pastrand caractersiticile de baza", este de parere Olar. Pentru a asigura diversitatea, portofoliul de produse al Patigram a evoluat in fiecare an, ajungand de la sapte sortimente la inceput la 108 in prezent. Dintre acestea 50% sunt produse specifice pietei romanesti, iar restul primesc influente din afara, in special asiatice.
Traditie de aproape 30 de ani
La Sfantu Gheorghe, compania Mopaco, cu capital majoritar maghiar, are deja traditie in producerea si comercializarea produselor de morarit, panificatie si patiserie. Infiintata in 1977, firma si-a consolidat o retea de clienti printre care se afla in prezent si Metro, Profi sau Hard Discount. "Avem capacitati de productie in Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc si Covasna pentru produsele de panificatie si de patiserie, iar pentru cele de morarit in Santionlunca", a spus Lucia Zancu, director general al firmei.
Doar pentru produsele de panificatie si de patiserie, capacitatea de productie zilnica a firmei depaseste 30 de tone. "Producem peste 30 de tipuri de paine (alba, neagra, graham, cu seminte, batuta, toast), 20 de sortimente de patiserie, 15 feluri de cozonaci cu sau fara umplutura", explica Lucia Zancu. La sfarsitul anului trecut, firma a inregistrat o cifra de afaceri de 2,6 milioane de euro.
Alaturi de colaborarea cu cele trei retele de magazine, piata de desfacere a Mopaco este reprezentata de colaborari cu unitati din localitatile in care exista capacitatile de productie, precum si din judetele limitrofe Brasov, Bacau sau Vrancea. "Competitorii sunt, practic, toate brutariile din judetul nostru si din judetele limitrofe, pentru ca in fiecare comuna exista o brutarie", este de parere Lucia Zancu.
Reprezentantii firmei din Sf. Gheorghe au observat si o serie de particularitati ale consumului in zona transilvaneana. "Exista o categorie de cumparatori care agreaza painea de casa cu cartofi, la gramaj mare, o alta categorie prefera painea alba, de volum mare, cu adaos de seminte", considera directorul general al Mopaco.
Peste 10.000 de tone de minipateuri
Fornetti Romania este una dintre cele mai importante investitii maghiare din Banat, dupa Profi Rom Food sau Mineral Group. Infiintata in 2001 ca o societate romano - maghiara cu capital mixt - privat, firma a pornit ca partener al proprietarului de licenta Fornetti Kft. cu sediul in Ungaria si a devenit master - francizor Fornetti pentru Romania. In 2002 a inceput fabricarea produselor de patiserie la Timisoara, dupa ce initial firma avea doar activitati de distributie. Fabrica din Timisoara a ajuns astazi la aproape 600 de angajati, personalul din productie provenind exclusiv din zona rurala, "un motiv de mandrie pentru actionariatului companiei".
Investitii pentru a mari productia
In 2001, firma si-a inceput activitatea in Romania ca distribuitor de produse de tip "fornetti", dar datorita cerintelor de pe piata, conducerea a hotarat dezvoltare unor centre de productie proprii. Anul trecut compania a investit un milion de euro in constructia celei de-a doua hale de productie din cadrul fabricii din Timisoara. Constructia propriu-zisa a necesitat peste 600.000 de euro, restul sumei fiind destinata achizitionarii de utilaje pentru fabricarea produselor de patiserie. Tot anul trecut, compania a mai alocat 400.000 de euro pentru constructia unui depozit frigorific si a unei noi filiale, ambele in Bucuresti.
La inceputul acestui an, compania a mai anuntat o investitie de peste 1,5 milioane de euro in constructia celui de-al treilea centru de productie de la Timisoara. Cresterea capacitatilor de productie se impune datorita dublarii afacerilor firmei in ultimul an de activitate. "Ne propunem sa stabilim un permanent acord intre cresterea capacitatilor de productie si deschiderea de noi magazine", a declarat pentru Ziarul Financiar, Ioan Magheti, purtator de cuvant al Fornetti Romania.
Cifra de afaceri de 17 milioane de euro
Conducerea companiei estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri de 17 milioane de euro, cu 70% mai mare decat in 2003, si o productie de cel putin 10.000 de tone. In 2004, cifra de afaceri a depasit 10 milioane de euro, fiind de 2,66 ori mai mare decat cea realizata in anul precedent.
La inceputul acestui an, firma timisoreana a deschis al 300-lea magazin din tara, planurile de extindere ale companiei vizand inaugurarea a cel putin 50 de noi magazine in acest an. "Am depasit pragul "psihologic" de 300 de magazine, care acopera intreg teritoriul Romaniei. Extinderea retelei noastre nu se realizeaza la intamplare, ci in urma unor studii de piata in care factorii sociali si demografici au un rol determinant", a spus Magheti. Suprafata unui magazin Fornetti este de 10-20 mp.
Piata bucuresteana este cea mai profitabila pentru Fornetti Romania, peste 40% din productia firmei fiind livrata in Capitala, unde exista o retea de aproximativ 80 de magazine. "Noile puncte de vanzare nu depun nici un efort pentru a se impune pe piata, iar castigul, chiar daca nu e foarte mare, este sigur si constant in timp", a mai spus Magheti.
Firma produce 9 sortimente mini (livrate la kilogram) si 2 sortimente la bucata. Produsele mini sunt cu cascaval, pizza, branza dulce, caise, visine, telemea, mere, nuca si mac, iar 4 dintre acestea (telemea, mere, nuca si mac) sunt produse expres, adica nu necesita dospire ci sunt coapte imediat dupa dezghetare. Producatorul timisorean se adreseaza in special categoriilor cu venituri mici, pana la medii, intrucat pretul produselor este destul de scazut. "De aproape doi ani, noi nu am mai crescut pretul produselor", a mai spus Magheti.
transilvania@zf.ro
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE