Investitorii straini au descoperit noua lume in care pot sa faca profit

Economiile in curs de dezvoltare au dat in ultimii ani semne serioase de maturitate, nivelul de risc atribuit acestora de diferenta de dobanzi fata de tarile dezvoltate scazand vizibil de la an la an.

Daca acum cinci ani de zile se punea problema in felul "de ce sa ma deranjez?", in ziua de azi intrebarea la ordinea zilei pentru investitorii straini este "ne mai putem permite sa ignoram pietele in curs de dezvoltare? Au aparut peste tot semne ca tarile in curs de dezvoltare isi pierd incet-incet din faima lor de a fi destinatii de ultima instanta ale investitiilor, o data cu panza economica aruncata din ce in ce mai larg pe aceste piete de catre investitorii doritori de castiguri cat mai mari, scrie The Financial Times.

Obligatiunile si investitiile acestor piete au dat un randament net superior celor din statele deja dezvoltate in ultimii ani, ca o revenire de la perioada mai putin fasta din a doua jumatate a anilor ''''90.

Infuzia de capital strain pe pietele de investitii in curs de dezvoltare cunoaste la ora actuala limite record, in timp ce pretul obligatiunilor de pe aceste piete au atins deja niveluri istorice.

Printre ultimele semne ale maturizarii acestor piete se numara si anuntul facut de Brazilia si Venezuela saptamana trecuta. Oficialii ambelor state au anuntat atunci rascumpararea obligatiunilor de tip Brady, rascumparare ale carei costuri vor ajunge la cateva miliarde de euro. Aceste obligatiuni, botezate dupa fostul secretar al Bancii Federale a Americii, Nicholas Brady, reprezinta una din dovezile crizelor economice care au avut loc in aceste tari acum cativa ani.

Analistii sunt curiosi de natura acestei revigorari a pietelor in curs de dezvoltare, care poate fi ciclica, ridicand astfel multe riscuri, sau de natura structurala, ceea ce ar echivala cu maturizarea si stabilizarea lor. Statele in curs de dezvoltare care au cunoscut cresteri spectaculoase in trecut au fost de obicei oprite din cursa lor de dezvoltare de o serie de crize economice. Exemplele sunt concludente, criza din Mexic, 1994, criza asiatica din 1997 si chiar criza ruseasca din 1998. Aceste caderi economice au avut darul de a le arata slabiciunile, printre care dependenta de investitiile straine sau fragilitatea in fata unei scaderi mondiale a lichiditatilor.

Actuala crestere insa pare a fi de durata. In perioada 1993-1995, actiunile de la bursele statelor in curs de dezvoltare aproape ca si-au dublat valoarea, corespunzand unui profit de 165%.

Pe pietele din Europa de Est procentul a fost de 226%, in timp ce in America latina si Asia (excluzand Japonia) a fost de 265%, respectiv 122%.

"Intrebarea este daca vor putea inregistra un al patrulea an consecutiv pe profit, pentru prima data de la infiintarea indexului MSCI World pentru statele in curs de dezvoltare in 1988", a declarat George Hoguet, strateg investitional la State Street Global Advisors.

Performanta de care au dat dovada obligatiunile lansate pe aceste piete este si ea considerabila. La sfarsitul lui 2000 nivelul acestora, aratat de indicele JPMorgan Bond Index Plus pentru pietele in curs de dezvoltare, era de 756 de puncte peste nivelul pietei americane. Acum cateva zile aceasta diferenta era de doar 191 de puncte. Cu cat este mai mare diferenta, cu atat mai riscante sunt considerate obligatiunile de catre investitori si cu atat mai mari sunt asteptarile lor de profit.

Unul din motivele acestei popularitati a investitiilor straine in tarile in curs de dezvoltare este puterea lichiditatilor la nivel mondial, ceea ce inseamna ca o suma mai mare de bani este disponibila pentru eventuale investitii.

Nu este insa vorba numai de legea cererii si ofertei. Redescoperitul entuziasm al investitorilor fata de aceste piete ar putea la fel de simplu sa fie urmarea unui fenomen cat se poate de clar, anume maturizarea si transformarea acestora.

In a doua jumatate a anilor 1990, aceste tari se aflau sub umbra nefericita a unor deficite de cont curent, deficite bugetare, monede nationale supraevaluate si rezerve de valuta insuficient de mari.

La nivelul marilor companii, balantele contabile erau neperformante, contabilitatea era departe de transparenta necesara atragerii investitorilor, iar conducerea lor nu avea randament.

Astazi situatia este cu totul alta. "Pietele in curs de dezvoltare au surplusuri considerabile de cont curent, au acumulat rezerve valutare, monedele nationale sunt subapreciate si si-au deschis economiile spre infuziile directe de capital strain. E o schimbare importanta de strategie", este de parere Robert Parker, director delegat al Credit Suisse Asset Management.

"Principalul motiv pentru care pietele in curs de dezvoltare s-au descurcat atat de bine este faptul ca si-au rezolvat problemele", sustine Kingsmill Bond, director al departamentului de strategie in marketing la Deutsche Bank.

El a reamintit ca acum 10 ani aceste economii de piata aveau o medie a deficitului de cont curent de 2% din PIB, in timp ce acum valoarea este pozitiva, de 2 procente. Deficitul fiscal mediu era de 3% din PIB, in timp ce acum este de 1 procent, iar inflatia care atingea praguri de 14%, acum se situeaza in jurul valorii de 4%.

Cotarea din ce in ce mai buna a acestor piete de catre agentiile internationale de rating subliniaza si ea la randul ei reabilitarea majoritatii acestora. Cresterile economice deosebite din China, India, Brazilia si Rusia au ajutat si ele la schimbarea perceptiilor generale ale investitorilor straini. Toate aceste state au o clasa de mijloc din ce in ce mai puternica, precum si o cerere de produse din ce in ce mai mare din partea populatiei.

Schimbarile produse in ultimii ani sunt atat de importante incat Jim OÕNeil, director economic global la banca Goldman Sachs, a declarat ca epitetul de "in curs de dezvoltare" nu mai are nici un fel de relevanta. "Este neavenit sa vorbim astazi despre piete in curs de dezvoltare si despre cele deja dezvoltate. Au avut loc schimbari semnificative in cotatiile statelor emergente fata de cele considerate deja dezvoltate. Multe din aceste tari nu sunt numai beneficiarele unor infuzii de capital pe termen lung, ele chiar isi reformeaza economiile in mod vizibil", a concluzionat el.

Printre marii investitori se numara fondurile private de pensii, fondurile de investitii si investitorii in retail. Pietele in curs de dezvoltare au atins in 2005 o suma record de investitii ale fondurilor straine, aproximativ 18,6 miliarde de euro, de cinci ori mai mult decat in 2004, conform datelor furnizate de Emerging Portofolio Fund Research din Boston. Acest fenomen se datoreaza si faptului ca pentru prima data investitorii americani au preferat sa renunte la anumite investitii pe plan local in favoarea celor din tarile in curs de dezvoltare. In ianuarie anul curent, fluxul de capital strain spre aceste piete a atins cota de 10,2 miliarde de euro, mai mult de jumatate din totalul anului precedent intr-o singura luna. Pe prima saptamana a lunii februarie, cifrele au fost de 3 miliarde de euro, un nou record saptamanal de investitii straine pe aceste piete. La capitolul obligatiuni situatia este la fel de buna, acestea atragand o cifra de 9,3 miliarde de euro.

Printre cei mai importanti investitori straini se numara si cele mai importante fonduri de pensii. ABP din Olanda este un exemplu graitor. Dupa un ritm sustinut de marire a investitiilor pe aceste piete in 2003 si 2004, statele in curs de dezvoltare au ajuns sa atraga 3 procente din totalul investitional, fata de doar un procent la inceputul lui 2002.

Conform Mellon Analytical Solutions insa, aceasta adevarata nebunie a investitorilor straini ar trebui sa tina cont si de trecutul economic. In ultimii 10 ani, achizitiile de pe pietele in curs de dezvoltare au avut o rata anuala de profit de 5,8%.

Procentul este inferior celui inregistrat pe pietele dezvoltate, din Europa si din SUA, si departe de acele 7,9 procente obtinute din obligatiunile cotate de oricare indice american. O investitie aici in 2004 ar fi echivalat cu dezastrul, indicele MSCI EM a scazut cu 53% intre 16 septembrie 1994 si 11 martie 2003, cu 73% mai slab decat S&P 500.

"Pana in 2002 clasa de achizitii a distrus consistent si continuu valorile", a apreciat Bond.

Desi aceasta revenire pare a fi una deosebit de consistenta, investitorii ar trebui totusi sa ia in considerare si posibilitatea unei ciclicitati economice.

Explozia preturilor bunurilor de larg consum a avut un efect vizibil negativ asupra unora dintre cele mai mari economii in curs de dezvoltare, cum ar fi Rusia, Chile, Brazilia si Africa de Sud. Daca acest ciclu al preturilor se va intoarce, este aproape sigur ca va afecta exporturile si pietele bursiere ale economiilor in curs de dezvoltare.

Piete asiatice, mari importatoare de produse petroliere, ar putea fi pe de alta parte ferite de acest pericol. Multi analisti considera ca piata asiatica de achizitii este una dintre cele mai profitabile, mai ales datorita subaprecierii monedelor nationale.

Nici in acest caz nu putem vorbi insa de o lipsa a riscurilor. Asia depinde in mare masura de exporturile catre SUA, mai ales in ultimii ani. Asta inseamna ca daca puterea de cumparare sau gustul consumatorilor americani se schimba, mai ales sub presiunea cresterii preturilor la energie, a unei piete imobiliare stagnante si a cresterii dobanzilor, pietele asiatice vor simti imediat impactul.

"Riscul apare pentru ca oamenii s-au indragostit atat de mult de ideea ca totul va merge bine, incat au uitat sa ia in considerare riscurile aduse de ciclicitatea economica. Intrebarea care trebuie pusa pietelor emergente este cat de bine se vor descurca ele daca cererea consumatorului american va scadea. O mare parte din aceste piete fac parte din lantul de aprovizionare al Americii", a declarat David Bower, director de strategie investitionala globala la Merril Lynch.

O alta intrebare foarte buna ar fi ce vor face aceste piete daca moda aprecierii dobanzilor va continua mai mult timp, afectand astfel negativ fluxul mondial de lichiditati. Rata mica a dobanzilor practicata pana acum nu numai ca a intensificat fluxul de capital strain, ci le-a si permis sa scada costurile de imprumut si sa-si refinanteze datoriile.

Din punct de vedere statistic, cresterile ratei dobanzii in America au determinat de fiecare data o scadere a fluxului investitional spre pietele in curs de dezvoltare, considerate mai riscante. Ultima marire de acest gen nu a influentat de aceasta data investitiile, insa ciclul de crestere a ratei dobanzii este de asteptat sa continue.

In acelasi timp si BCE a apreciat rata dobanzii, in timp ce Banca Nationala a Japoniei a anuntat ca in cursul acestui an va renunta la practicarea unei rate a dobanzii aproape de zero. Pe termen mediu si lung acest lucru ar echivala cu o crestere a gradului de risc in ochii investitorilor fata de pietele in curs de dezvoltare, ceea ce ar diminua serios investitiile spre aceste state.

Testul decisiv ar fi observarea comportamentului acestor piete in cazul unui soc economic general.

Un alt atac terorist sau o confruntare directa cu Iranul asupra programului sau nuclear. Daca economiile statelor in curs de dezvoltare vor scadea cu aproximativ acelasi procent ca celelalte piete inseamna ca au ajuns la maturitate si factorii de risc sunt comparabili cu cei ai statelor deja dezvoltate. Daca scaderea economica va fi mult mai mare, va deveni evident ca aceste piete nu sunt suficient de stabile, asa cum s-au dovedit de multe ori pana acum. Conform previziunilor lui Parker, pietele in curs de dezvoltare nu vor fi atat de afectate. "Sunt mult mai putini bani pe aceste piete acum iar bazele economice sunt mult mai solide", a apreciat el.

Sunt dovezi suficiente ca spusele lui Parker sa fie foarte aproape de adevar. Economiile emergente si-au diminuat datoriile externe si sunt astfel mai putin expuse la o depreciere a monedei nationale. Exemplele date saptamana trecuta de Brazilia si Venezuela sunt cat se poate de bune. In orice caz a devenit evident ca lansarea pe piata a obligatiunilor in moneda nationala a tarilor in curs de dezvoltare este un semn clar de reabilitare economica. "Investitorii sunt de obicei pregatiti sa isi asume riscurile diferentelor de curs valutar", a explicat David Beers, director managerial la Standard&Poors.