Afaceri de la zero

Investitia in tapiserii poate fi mai profitabila decat cea in tablouri

22.11.2004, 00:00 Autor: Diana Sava


A face bani din arta este destul de greu. Si nu doar in Romania. Tapiseria este putin cunoscuta de romani, iar pentru a castiga artistii trebuie sa-si expuna cat mai des lucrarile, sa participe la expozitiile si concursurile de gen. Spre deosebire de pictura si grafica, in tapiserie castigurile vin mai greu si pentru ca lucrarile sunt mai scumpe; asta si din cauza materialelor costisitoare. Dar de castigat, se castiga.



Elena Cerepennicova - Cojocar s-a nascut la Moscova in 1963, iar in 1985 a absolvit sectia Tapiserie, clasa profesor Maria Mihalache Blendea a Institutului de Arte Plastice ?Nicolae Grigorescu". In opinia artistei, tapiseria este cel mai cald gen de arta datorita materialor folosite in realizarea ei.



Tapiseria este putin cautat in Romania deoarece, explica Elena Cerepennicova - Cojocar, este foarte costisitoare, materialele sunt scumpe, iar realizarea unei lucrari dureaza destul de mult. ?Din acest motiv multi dintre cei care termina sectia de tapiserie se orienteaza spre alte domenii, pastrand insa orientarea artistica."





Lucrari cotate la mii de euro



Partea financiara depinde foarte multe de beneficiarul lucrarii. ?De foarte multe ori, artistii vand pe bani putini sau sunt nevoiti sa mai lase din pretul initial. Nu cred ca in Romania se poate trai numai din vanzarea tapiseriilor. Poate daca ar exista o galerie permanenta, cu specific tapiserie, unde sa le expui, ar merge mai bine. Depinde insa si de momentul in care le expui si, binenteles, de cine viziteaza expozitia", spune artista.



Valoarea unei tapiserii creste in functie de complexitatea compozitiei si de marimea ei. Tapiseriile Elenei Cerepennicova de la ultima expozitie personala costa intre 700 de euro si 4.500 de euro. Majoritatea lucrarilor artistei se afla in colectii private sau impodobesc sediile unor banci si companii din tara si strainatate.



De obicei, clientii sunt oamenii cu posibilitati financiare care au o deschidere catre arta sau care doresc pur si simplu sa aduca un plus de caldura si intimitate in locuintele lor. ?Sunt persoane care se pricep si care apreciaza o anumita gama cromatica. Tapiseriile se pot incadra foarte bine si intr-un apartament, nu numai intr-o vila, pentru ca lucrarile au dimensiuni diferite".



Dincolo de frumos, o tapiserie poate fi si o investitie. In timp, valoarea acesteia creste, in functie de cat de cunoscut este artistul, dar si de conjunctura. ?Eu cred ca este o investitie mult mai buna decat in pictura deoarece o tapiserie presupune o munca laborioasa. Nu pot spune cu cat creste valoarea unei lucrari, pentru ca depinde de mai multi factori. Spre exemplu, tapiseriile Aubusson sau Gobelins de la Muzeul Luvru din Franta sunt nepretuite", spune Elena Cerepennicova.



Tapiserii romanesti foarte valoroase sunt ?Cantare omului" a lui Ion Nicodim, care se afla la sediul Natiunilor Unite din Statele Unite ale Americii (are o suprafata de 40 de metri patrati), dar si cea a lui Serban Gabrea si Florin Ciubotaru, care a fost creata special pentru sala mare a Teatrului National din Bucuresti.





Zeci de ingrediente



Pana in momentul de fata, Elena Cereppenicova - Cojocar a realizat in jur de 50 de tapiserii si a participat trei expozitii personale si 15 de grup. Toate lucrarile au fost realizate in regim de unicat, fiind tesute atat de artista, cat si de o tesatoare profesionista.



Realizarea unei tapiserii presupune parcurgerea mai multor etape. Primele doua, schita si proiectul de culoare sunt fazele de conceptie in care artistul stabileste mai intai compozitia, detaliile ei, iar apoi gama cromatica, efectele vizuale care rezulta din tehnicile de abordare. Urmeaza transpunerea pe un carton la dimensiunea finala a lucrarii unde apar toate suprafetele, toate detaliile legate de tehnica si culoare. ?Se realizeaza o cartela de culoare dupa care se ghideaza tesatoarea. In aceasta etapa cartonul este plin de cifre si de tot felul de liniute, dupa care cel care tese se ghideaza".



Etapa de tesere este cea mai laborioasa si poate dura pana la trei luni, in functie de marimea si de complexitatea lucrarii. Ultima etapa este cea a finisajului care poate dura de la o zi pana la doua saptamani, depinzand tot de marimea lucrarii. ?Imi plac foarte mult suprafetele vibrate si traforurile, alternanta plin-gol fiind una din caracteristicile tapiseriilor mele".



Unii artisti apeleaza la o tesatoare, ceea ce inseamna costuri suplimentare. Teserea unui metru patrat costa in jur de 150 de dolari. Lana folosita pentru teserea covoarelor este cel mai adesea folosita si pentru realizarea tapiseriilor, dar acest gen de arta este foarte permisiv, tehnicile mixte ingaduind utilizarea altor materiale precum sfoara, hartie, sarma, fibre sintetice, deseuri textile.





Majoritatea lucrarilor, vandute prin Fondul Plastic



Alexandru Dan Liviu Roseanu s-a nascut la Bucuresti in 1956 si a absolvit in 1981 sectia de Tapiserie a Institutului de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, clasa profesor Elimia Nicolescu Petrovici. Intre 1982-1991 a fost designer la "Centrul de creatie" al U.C.E.C.O.M. Bucuresti, perioada in care a realizat 24 de tapiserii destinate in special "Trustului Carpati"; precum si nenumarate covoare pentru export.



Apoi, timp de patru ani a condus doua firme, Decas SRL (firma sa) si Frantex SRL, firma mixta romano-franceza, cu obiect de activitate producerea si exportul de tapiserii si covoare pentru SUA, Franta, Argentina, Elvetia, Anglia, Grecia. ?A trebuit sa termin colaborarea cu firma franceza deoarece piata fusese invadata de produse chinezesti care erau mult mai ieftine. Practic, nu mai aveam competitie in ceea ce priveste pretul", explica Roseanu. In momentul de fata, Alexandru Roseanu este artist independent executand tapiserii, covoare, design, asistenta de know-how pentru firme din Romania, SUA, Franta. ?In Romania tapiseria merge, nu foarte bine, dar merge. Exista persoane care cumpara astfel de lucrari. Important este sa participi la expozitii, la concursuri pentru ca lucrarile tale sa circule si lumea sa auda de tine. In permanenta sunt cateva expozitii de acest gen, multe dintre ele sunt organizate de Uniunea Artistilor Plastici".



Pretul unei tapiserii variaza in functie de dimensiune si complexitate. ?Un metru patrat costa 500 de euro. De exemplu, o lucrare de 1.50 de metri costa 750 de euro. Pe an, artistul creeaza 6-7 tapiserii si vinde in jur de 4-5. ?Majoritatea lucrarilor se vand prin Fondul Plastic si nu stiu exact cine sunt cumparatorii. Dar cred ca persoanele le cumpara pentru propria casa sau pentru birou. Cred ca sunt porsoane cu bani, pentru ca preturile sunt destul de mari, dar si cu bun gust", explica Roseanu.



Artistul nu a calculat niciodata cat investeste in crearea unei tapiserii. ?E greu de precizat deoarece eu lucrez cu tesatoare profesioniste pe care le platesc cu 150 - 200 de dolari in functie de complexitatea lucrarii, apoi sunt materialele pe care le folosesc, lana, bumbac, vopsitul, chiria atelierului. Sunt multe cheltuieli si de aceea nu am calculat niciodata".





Incercare de reprezentare plastica a Sfantei Liturghii



Manuela Botis (foto) s-a nascut la Cluj in 1963 si a absolvit Institutul de Arte Plastice "Ion Andreescu", sectia Textile, in 1986. Din 1992 este membra a Retelei Textile Europene. A semnat numeroase expozitii de grup si personale in tara si strainatate. A expus la Moscova, Lyon, Bruxelles, Budapesta, Copenhaga, Strasbourg si Venetia. Detine numeroase premii si burse internationale.Pentru Manuela Botis scopul demersului artistic este acela de a reprezenta plastic "Cerul pe pamant", adica Sfanta Liturghie. Astfel, motivele principale exploatate in lucrarile sunt crucea, portile de biserica, cu influente atat gotice, cat si bizantine, ansamblul "iconostatic" si, pe undeva, simetria vitraliilor. Manuela Botis marturiseste ca ultima ei expozitie, deschisa saptamana trecuta la Galeriile UAP, cea mai mare a ei de pana acum, a fost un vis de peste 20 de ani, chiar daca majoritatea tapiseriilor le-a realizat in ultimii doi ani. (Letitia Campan - ZF Transilvania) diana.sava@zf.ro

O campanie Ziarul Financiar Banca Transilvania