Gandeste-te tot timpul la afaceri! Nu stii cand iti iese in cale un "business angel" plin de bani

Tanar inteligent, cu o idee sclipitoare de afaceri, caut finantare pentru punerea ei in practica. Ofer, in schimb, profit pe masura. Cat de curand, Romania va fi noua destinatie pentru astfel de practici. In ceea ce priveste persoanele care ar raspunde unei astfel de solicitari, acestea sunt cunoscute in strainatate sub denumirea de "business angels".

Un tanar afacerist care incearca sa puna pe picioare o afacere si care, pe deasupra, nu are experienta s-ar putea sa intruneasca toate conditiile pentru ca o banca sa nu ii acorde finantare. De fapt, in majoritatea cazurilor, atunci cand e vorba de idei iesite din comun, bancile prefera sa spuna "pas".

Pe de alta parte, daca ai destul noroc si fler incat sa stii sa alcatuiesti un bun plan de afaceri, si mai ai si posibilitatea de a-l prezenta unei persoane potrivite, atunci ai toate sansele sa te alegi cu un capital banesc pentru inceputul business-ului tau.

Termenul de "business angel" (sau investitor informal) este foarte cunoscut in Occident si se refera la acel om de afaceri dispus sa finanteze o idee, o initiativa, un tanar antreprenor, oricum afaceri cu un grad de risc foarte ridicat sau imposibil de cuantificat. In aceasta categorie se incadreaza, de exemplu, productia de filme, de piese de teatru, investitii inedite in domeniul IT. Toate acestea implica investitii foarte mari, iar factorul de risc este aproape imposibil de estimat.



200.000 pentru un start-up care sa-i suscite atentia

Odata cu aparitia multor oameni de afaceri romani ale carori venituri au trecut de pragul milionului de euro, practica incepe sa-si faca loc si in Romania.

Presedintele Gecad, Radu Georgescu, va demara un proiect numit High-Tech Business Incubator, care va oferi sprijin pentru pana la 15 companii aflate la inceput de drum in lumea afacerilor.

El spune ca va asigura un sediu comun pentru toate aceste companii, dar va investi si circa 10.000 de euro lunar, din bani proprii, pentru a sponsoriza 30% din cheltuielile fizice ale companiilor. "Restul trebuie sa si-l asigure singuri. Vreau sa vad ca sunt interesati, ca muncesc, ca ar face orice pentru acesti bani", spune Radu Georgescu.

El precizeaza ca ar fi dispus sa investeasca intre 50 si 200.000 de euro intr-un business de start-up, daca ar descoperi unul care sa ii suscite atentia.

"Pana acum m-am straduit sa ajut la dezvoltarea companiilor mici, dar nu am gasit inca o afacere cu adevarat interesanta", spune Radu Georgescu. Gecad, compania pe care o conduce Radu Georgescu, este una dintre cele mai cunoscute firme de IT din Romania, creatoarea antivirusului RAV, care a fost vandut gigantului american Microsoft.

"Am nevoie sa vad mai multi jucatori pe piata romaneasca de IT, pentru ca sa ne facem simtita prezenta si in strainatate. De asta am decis sa ajut companiile mici. Intr-un fel, poate ca motivul meu este egoist", a spus Georgescu.

"Conteaza proiectul, oamenii. Trebuie sa iti ofere incredere. Aceasta poate darama sau construi un business", mai spune el.



Bancherii se uita doar la indici

"Exista afaceri asupra carora bancherii nu au o notiune a riscului", afirma Bogdan Patriniche, director pentru Europa de Est in cadrul departamentului Piete de Capital al National Bank of Greece din Londra. Patriniche cunoaste indeaproape cum functioneaza lumea "business angels" din Londra.

"La englezi, ''business angel'' este o formula care se foloseste atunci cand se finanteaza spectacole de teatru, musical-uri, lucruri legate de cinema", spune Patriniche. In Statele Unite, considera el, notiunea de business angel si-a facut loc mai usor, fiind vorba de o piata cu mai multi bani.

"Sillicon Valley e facuta din private equity si business angels. Este vorba de structuri care finanteaza inventii intr-un stadiu incipient si care se numesc si incubatoare. E ceva tipic american", precizeaza bancherul.

El spune ca migratia unui astfel de procedeu catre piata romaneasca nu va fi usor de facut. "Notiunea de esec la europeni este dramatica, la americani este ''a fact of life''. In Romania, un business angel ar fi un individ care ar finanta proiecte de risc asimetric, patente, copyrighting", declara Patriniche.

Desi nu este inca un "business angel", Bogdan Patriniche s-a implicat in sprijinirea tinerilor, dar pentru dezvoltarea profesionala, prin infiintarea la Londra a unei fundatii care sprijina finantarea studentilor romani admisi la MBA (master of business administration).

"Este si o problema de cultura. In Romania, oamenii de afaceri au un nivel modest al increderii pana si in partenerii lor", mai spune el.



Cere un loc in consiliul de administratie

Monica Tatoiu, directoarea companiei de cosmetice Oriflame, spune ca sunt mai multe domenii de afaceri in care ar investi.

"Ca business angel, m-ar interesa sa investesc in cinematografie anti-Hollywood, educatie non-formala, matrimoniale pentru femeile cu functii de raspundere care au depasit varsta de 30 de ani, teatru experimental, restaurare monumente istorice, o casa de avocatura de tip "avocatul poporului", distributie la domiciliu pentru produse perisabile, dar ecologice, paine ''adevarata'', lapte ''adevarat'', o firma de mesagerie alternativa a postei romane cu preturi romanesti", spune aceasta.

Monica Tatoiu spune ca ar investi pana la 50.000 de euro intr-o astfel de afacere. Ea explica faptul ca, in schimbul investitiei, ar cere un post in consiliul de administratie, drept de veto in ceea ce priveste strategiile financiare si proiectele de marketing BTL (Below The Line). Totodata, precizeaza ea, o alta premisa in ceea ce priveste participarea la un astfel de proiect este legata de aplicarea legii transparentei in ceea ce priveste afacerea, dar si modul de formulare a statutului.

Ideea de business angel implica bineinteles dorinta unui anumit castig de partea persoanei care ofera finantarea. Chiar daca se implica intr-un start-up cu cateva mii de euro sau cu sute de mii, un business angel asteapta intotdeauna un profit.

"Sa fie foarte clar, atunci cand spunem business angel nu vorbim despre acte de caritate. Este o afacere", explica Patriniche.

"Nu as fi interesata de dobanda, ci de o parte din profit prin achizitionarea de actiuni", afirma la randul ei directoarea Oriflame. "Mi se pare o idee foarte generoasa", spune Dan Ostahie, director general al lantului Altex, unul dintre cele mai mari lanturi de retail de electronice si electrocasnice din Romania.

Mai mult, acesta considera ca termenul de "business angel" ar putea fi transformat intr-o institutie. "Ar fi interesant de organizat un fond care sa se finanteze aceste afaceri", explica reprezentantul Altex.

Ostahie este fondatorul retailerului de electronice si electrocasnice Altex, afacere pe care a pornit-o de la zero in timpul studentiei si care acum are o cifra de afaceri de peste 100 de milioane de euro.

De altfel, in Occident s-a format o adevarata "bursa" de business angels, o data cu aparitia unor site-uri care intermediaza contactele intre tinerii afaceristi si antreprenorii banosi. Au aparut si retele de business angels la nivel national si regional, care dau posibilitatea unui tanar antreprenor dintr-o parte a lumii sa contacteze un business angel din cealalta parte. In Europa, cea mai importanta astfel de retea este European Business Angel Network (EBAN).

In unele tari, companiile au si un interes fiscal atunci cand intra intr-un proiect de acest tip. In Germania, da exemplu Patriniche, firmele au serioase avantaje fiscale in momentul in care finanteaza o astfel de afacere.

Presedintele Gecad defineste conceptul de business angel ca insumand investitii, implicare activa, reputatie, know-how si relatii. "Orice business angel investeste daca gaseste ceva super "fancy". Dar te bazezi pe fler. Din acest motiv, afacerile pe care le alegi trebuie sa fie intr-un domeniu pe care il cunosti", explica el.

Dan Ostahie de la Altex spune ca nu exista o limita superioara a sumei pe care ar investi-o, atata timp cat afacerea i se pare suficient de interesanta.

"Se poate ca 10.000 de lei sa fie prea mult pentru o idee de afaceri geniala. Si s-ar putea ca 100 de milioane de euro sa fie prea putin pentru o idee geniala", opineaza el.

"Timpul fizic nu-mi permite sa ma implic acum intr-un astfel de plan. M-ar interesa, mai degraba, partea de strategie a unei afaceri. E important insa ca antreprenorul sa gandeasca singur afacerea pentru ca numai asa poate creste", a declarat Ostahie, care a mentionat faptul ca este posibil ca, dupa iesirea din afacerea Altex, sa acorde mai mult timp unor astfel de proiecte.

El a mai spus ca o afacere de acest tip poate chiar sa ocupe un teren de nisa la o companie mai mare.



Banca Transilvania acorda credite pentru Start-up

Daca pana recent bancile comerciale au evitat cu consecventa sa acorde credite pentru firmele nou-infiintate, in aceasta toamna Banca Transilvania a fost prima care a lansat pe piata un astfel de produs bancar. Banca Transilvania a lansat in septembrie creditul Start Up, prin care ofera finantari pentru demararea unei afaceri. Pentru a obtine un astfel de credit, in valoare de pana la 35.000 de lei (aproape 10.000 de euro) solicitantul trebuie sa vina cu un aport propriu de 25% din valoarea creditului si doi giranti. Banca accepta garantarea bunurilor cu ipoteca asupra bunurilor achizitionate.

In cazul in care solicitantul doreste sa obtina o suma mai mare de 10.000 de lei, este necesar sa aduca si o garantie ipotecara. In acest caz, suma maxima imprumutata este de 85.000 de lei noi (aproximativ 24.000 de euro). Dobanda este de 19,5% pe an, creditul fiind disponibil numai in lei. Imprumutul poate fi rambursat in maximum cinci ani, iar banca ofera o perioada de gratie de pana la 6 luni.

La data lansarii noului produs, Robert Rekkers, presedintele Bancii Transilvania, a precizat ca banca pe care o conduce va lansa ritmic produse inovative care sa sprijine intreprinderile mici si mijlocii. Creditul Start Up are si o latura de consultanta, pe care banca o ofera gratuit.

In prezent, BT crediteaza 10.000 de firme, iar portofoliul total de clienti pe acest segment este de 90.000. Liviu Chiru, Georgiana Stavarache



Portretul unui business angel

In SUA, finantatorii informali reprezinta cea mai mare sursa de finantare pentru micile afaceri. In SUA au fost realizate o serie de studii privind investitiile "ingerilor" si chiar un profil al acestora.

* Varsta medie: 47 de ani;

* Un venit anual apropiat de 90.000 USD (considerat un venit mare);

* O avere de 750.000 USD (nu sunt chiar "milionari");

* Absolventi de studii superioare (educatie mai buna decat media cetatenilor);

* Au avut propria afacere;

* Investesc aproximativ 37.000 USD in fiecare noua afacere;

* Cei mai multi investesc aproape de casa (70 % din investitii sunt facute la mai putin de 80 km de casa sau birou);

* 9 din 10 investitii sunt destinate micilor afaceri de inceput cu mai putin de 20 de angajati;

* 9 din 10 investitori ofera imprumuturi sau garanteaza imprumuturi firmelor in care investesc;

* In medie, acestia duc la o majorare a capitalului disponibil cu 57%;

* Se asteapta la un venit anual de 26% din suma investita si estimeaza o pierdere de 33% din capital in cazul unui esec;

* Accepta 3 din 10 afaceri pe care le analizeaza;

* Cel mai des invocate motive de respingere a unei afaceri sunt potentialul mic de crestere, pretul mare al actiunilor, lipsa capacitatilor manageriale si lipsa informatiilor despre intreprinzator.

Conform acestui studiu, capitalurile investitorilor informali nu sunt epuizate niciodata. Investitorii intervievati au marturisit ca ar mai fi investit inca 35% din suma investitiilor deja realizate daca ar fi intalnit afaceri atractive.

Sursa: www.finantare.ro

andreea.groenendijk@zf.ro