Achizitiile pe piata materialelor de constructii s-au tinut lant anul trecut, chiar daca niciuna nu s-a apropiat de anvergura tranzactiei HeidelbergCement (Germania) - Romcif Fieni (Romania), in valoare totala de circa 70 milioane dolari.
Cea mai dinamica piata a fost cea a varului, unde belgienii de la Carmeuse "se aseaza" in piata, cumparand fabrica dupa fabrica pentru a-si consolida pozitia de lider. Doua tranzactii, cu o valoare cumulata de 15 - 16 milioane euro, s-au derulat, in curand fiind pe cale sa se finalizeze aceasta piata o a treia, estimata la 4 - 8 milioane euro.
Piata placilor ceramice este prinsa acum intre doua tranzactii, prin care austriecii de la Lasselsberger vor sa preia primii doi producatori de pe piata, Sanex Cluj Napoca si Cesarom Bucuresti. Austriecii revin astfel pe piata romaneasca, de data aceasta in alta afacere decat cea a cimentului.
Piata caramizilor este si ea in vederile investitorilor, grupul austriac Wienerberger cumparand o fabrica la Sibiu si intarindu-si pozitia pe piata interna.
Romania, cea mai mare piata din regiunea Europei Centrale si de Est in afara de Polonia, a devenit in ultima vreme tinta predilecta pentru capitalul vest european.
Piata este cu atat mai atractiva cu cat data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana se apropie, iar potentialul de crestere al acestor piete de materiale de constructii este imens.
In 2003, Carmeuse a cumparat prin intermediul companiei sale Calcinor din Spania un pachet de 96,7% din actiunile producatorului de var Temelia Brasov, detinut de catre grupul german de materiale de constructii HeidelbergCement.
De fapt, achizitia belgienilor pe piata romaneasca este parte a unei tranzactii regionale, in urma careia germanii si-au vandut fabricile de var din Cehia, Romania si Ungaria pentru aproximativ 30 milioane euro.
Strategic, germanii s-au retras in ultimii ani din afacerile care nu aveau legatura cu activitatea de baza - producerea de ciment, betoane si agregate. De cealalta parte, belgienii de la Carmeuse, unul dintre lideri mondiali ai industriei varului, isi extind afacerile pe pietele din Europa Centrala si de Est.
Pe piata romaneasca, preluarea celor doua fabrici de var ale Temelia din Deva si Brasov a costat grupul belgian aproximativ 10 - 11 milioane euro, Carmeuse majorandu-si astfel numarul de fabrici operate pe piata romaneasca la trei.
Carmeuse a derulat afaceri de 868 milioane euro in 2002, fiind prezent in mai mult de 100 de locatii din Europa Occidentala, Europa Centrala si de Sud - Est, America de Nord si Africa.
Carmeuse Romania are o productie anuala de circa 230.000 tone, fiind cel mai puternic jucator de pe piata interna. Piata totala a varului se ridica la aproximativ 1,1 milioane tone annual, din care circa 550.000 tone reprezinta asa numita piata libera, adica cea a producatorilor de var. Diferenta este reprezentata de operatorii industriali care produc pentru consumul propriu precum combinatele siderurgice Ispat Sidex Galati, COS Targoviste, UPSOM Ocna Mures sau Carbid Fox Tarnaveni.
Valoric, piata de var interna este estimata de catre surse din piata la vanzari anuale de 30 - 31 milioane euro.
Belgienii au intrat pe piata romaneasca in 1999, prin achizitia producatorului privat Cedru & Melon Cimpulung.
De atunci, belgienii au investit mai mult de 2 milioane euro dintr-un program de investitii in valoare de 11 milioane euro pina in 2007, potrivit ultimelor informatii disponibile.
Carmeuse Romania estima pentru 2003 o cifra de afaceri de aproximativ 260 miliarde lei (circa 7 milioane euro). Numarul de angajati pe piata romaneasca este de 250, potrivit ultimelor informatii disponibile.
Oradenii de la Simcor intra puternic pe var
Simcor Management SA Oradea, care face parte din grupul de materiale de constructii Simcor, a cumparat la finele anului trecut afacerea cu var a grupului francez de materiale de constructii Lafarge. Valoarea tranzactiei nu a fost facuta publica, insa surse apropiate afacerii estimeaza la 4 - 5 milioane euro achizitia societatii Lafarge Var, cu fabrici de var la Tirgu Jiu si Medgidia.
Francezii de la Lafarge si-au externalizat astfel activitatile de producere a varului, pietele lor de baza ramanand cimentul, betoanele, agregatele si gips cartonul. De cealalta parte, cumparatorul, Simcor Oradea, este un grup cu un portofoliu variat de producere de materiale de constructii - BCA, teracota, altele, interesat in continuare de a face achizitii de fabrici de var. In urma tranzactiei, Lafarge a iesit de pe piata varului, in timp ce Simcor intra in aceasta afacere, care il ajuta sa-si creeze o structura integrata de activitati.
Tranzactia a constat in achizitia a 100% din actiunile societatii Lafarge Var de catre Simcor, o afacere de 40 mil. euro impartita de cateva persoane fizice.
Actiunile societatilor care fac parte din grupul Simcor Oradea sunt detinute de familia Martin din Oradea (sotii Martin Octavian si Martin Maria Eugenia), care au pachete intre 10 si 30% in companii, Mihai Voiculescu (tot cu pachete de actiuni la companii intre 10% si 30%), principalul actionar fiind Lutz Stache (cu pachete intre 20% si 70% in societati)
Simcor Grup Oradea are activitati de producere de var, beton, BCA si alte materiale de constructii.
Lasselsberger a luat Sanex
Una dintre cele mai interesante tranzactii din ultimii ani s-a finalizat recent pe piata placilor ceramice (faianta, gresie) si a obiectelor sanitare. Grupul Lasselsberger, o afacere de familie austriaca, a cumparat un pachet de 67% din actiunile celui mai mare producator de placi ceramice din Romania, in cadrul unei tranzactii estimate intre 15 si 20 de milioane euro. Practic, dupa mai bine de un an de tatonari, Lasselsberger a cumparat Goodison Holdings BV, vehicul de investitii creat de fondul Romania Moldova Direct Fund (RMDF), in care este implicat in calitate de investitor si omul de afaceri Dinu Patriciu, presedintele grupului petrolier privat Rompetrol. Potrivit propriilor declaratii, Patriciu detine o cota de 6,5% la RMDF.
Grupul austriac a derulat in ultimii doi ani o campanie agresiva de achizitii in Europa Centrala si de Est, preluand producatori de profil din Cehia, Slovacia si initiind discutii pentru preluarea Sanex in Romania, respectiv Zalakeramia in Ungaria, care este si proprietarul Cesarom din Romania. Austriecii pun astfel piciorul pe piata romaneasca prin preluarea celui mai mare producator, creditat cu o cota de 23% - 25% dintr-o piata cu vanzari anuale de peste 100 milioane euro.
"Cresterea puterii de cumparare in Europa de Est a dus la lucrari masive de renovare, creindu-se in acest fel o cerere foarte mare pentru materiale de constructii. Pentru a putea furniza consumatorilor romani un produs de calitate la un pret competitiv, trebuie sa fim prezenti pe piata. Cumpararea societatii Sanex ne ofera aceasta oportunitate", au comentat oficialii Lasselsberger tranzactia.
Retragerea RMDF din afacerea Sanex era o miscare demult previzibila, avand in vedere ca un asemenea investitor financiar, cu durata de viata limitata, incearca dupa maturizarea investitiei sa-si vanda participatia intr-o perioadaa de circa 3 - 5 ani.
RMDF prin intermediul Goodison Holdings intrase ca actionar la Sanex cumparind pachetul de actiuni majoritar in 2000 de la Asociatia Salariatilor (PAS).
Apoi, a avut loc o restructurare a activitatii companiei, a avut loc o reducere importantaa de personal, s-au facut investitii pentru achizitionarea de tehnologii performante de productie, iar strategia actionarilor s-a indreptat catre transformarea intr-o companie rentabila, puternic orientata catre obtinerea de profit.
Vanzarile companiei au crescut de la 26 milioane dolari in 2000 la 41 milioane dolari in 2003, cand a inregistrat si un profit net de 1 milion de dolari.
Sanex dispune de o retea de distributie foarte buna in teritoriu si a creat, ca si concurentul sau Cesarom Bucuresti, unul dintre cele mai sonore branduri de pe piata materialelor de constructii.
Sanex, o afacere "coapta" de un investitor financiar, a trecut acum in mana unui puternic investitor strategic, care are o cifra de afaceri anuala in jur de 700 milioane euro. Prin aceasta miscare, Sanex trece intr-o alta faza de dezvoltare, care se prefigureaza a fi cea a unei marci locale aflate in portofoliul unui gigant international.
Caramidarii de la Wienerberger
Grupul austriac Wienerberger, unul dintre liderii mondiali in productia de caramizi, a cumparat o fabrica de caramizi care apartinea societatii CEMA Sibiu, in cadrul unei tranzactii in valoare totala de 9 milioane euro, potrivit reprezentantilor grupului austriac.
Suma include pretul achizitiei, fondurile ce vor fi asigurate sub forma de capital de lucru, precum si investitiile de modernizare a unitatii preluate.
In urma achizitiei, Wienerberger reuseste in mai putin de un an sa treaca de la postura de importator la cea de producator, avind in portofoliu acum doua fabrici de caramizi - una la Sibiu (cea cumparata de la CEMA) si cea de la Gura Ocnitei (judetul Dimbovita, unitate operationala din toamna anului trecut in urma unui proiect greenfield).
"In viitor, importurile din Ungaria vor fi limitate pentru partea de vest a Romaniei, iar productia fabricilor de la Sibiu si Gura Ocnitei va fi dezvoltata pentru a acoperi partea centrala si de est a tarii", descriau oficialii austrieci strategia lor pe piata romaneasca, imediat dupa tranzactie.
Anul trecut, reprezentantii Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) anuntau ca vor acorda finantare de pina la 2,3 milioane euro, ce va fi realizata sub forma unei majorari de capital, in urma careia aceasta va detine aproximativ o treime din capitalul firmei care opereaza proiectul fabricii de la Gura Ocnitei. Pentru proiect, schema de finantare mai cuprinde, potrivit ultimelor informatii, o cofinantare prin imprumuturi ce vor fi acordate de banci austriece cu garantii din partea OeKB (n.r. - Agentia austriaca pentru garantarea creditelor de export) pina la valoarea de 4,1 milioane euro, restul fondurilor urmind sa fie asigurate de catre Wienerberger din fonduri proprii.
Valoarea proiectului de investitii derulat la Gura Ocnitei este de aproximativ 18 milioane euro.
Pina sa detina capacitati de productie in Romania, austriecii faceau livrari de la fabricile lor din Ungaria. Wienerberger produce caramizile Porotherm, un format special cu o izolatie termica mai ridicata decit caramizile clasice, facut tot din argila si nisip, dar cu o tehnologie speciala.
Wienerberger Sisteme de Caramizi SRL estima pentru 2003 o cifra de afaceri de circa 6,5 milioane euro, in crestere cu 20% fata de anul anterior.
Nemtii ies de pe var
Grupul german, care a preluat in toamna lui 2002 fabrica de ciment Romcif Fieni, discuta vanzarea fabricii de var catre belgienii de la Carmeuse, care inseamna iesirea definitiva a HeidelbergCement din afacerile cu var din Romania.
Deja, un draft al acestei tranzactii a fost facut, insa procedurile pana la incheierea efectiva a unei tranzactii sunt conditionate de formarea societatii Carmeuse Central Europe, care va avea calitatea de cumparator.
Noua entitate va coordona operatiunile grupului belgian din Romania, Ucraina, Bulgaria, Rusia, Serbia si Muntenegru. Carmeuse Central Europe va fi o societate mixta, avand in vedere ca BERD va detine 25% din actiunile acesteia, in conditiile in care va contribui cu 7 milioane euro la sustinerea expansiunii operatiunilor Carmeuse in Europa de Est.
Lasselsberger, si la Cesarom, dar indirect
Austriecii de la Lasselsberger au lansat la finele lunii aprilie o oferta publica de preluare a actiunilor grupului ungar de placi ceramice Zalakeramia pe bursa de la Budapesta. Zalakeramia, care detine fabrici in Ungaria si Croatia, este proprietarul Cesarom Bucuresti, al doilea producator de placi de pe piata romaneasca, dupa Sanex.
Lasselsberger detine deja un pachet de peste 28% din actiunile Zalakeramia, iar finalizarea noii achizitii va avea loc pana la finele lunii mai, sustin oficialii austrieci.
Compania a lansat pe bursa de la Budapesta o oferta publica pentru restul actiunilor Zalakeramia, care detine Cesarom in Romania si estimeaza ca aceasta tranzactie o va incheia pana la finele lunii mai.
Cesarom concureaza strans pe piata de placi ceramice cu Sanex, astfel ca austriecii ar putea detine foarte curand 50% din piata romaneasca, in conditiile in care pana acum doua saptamani nici nu erau prezenti direct pe piata.
adrian.mirsanu@zf.ro
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE