Europenii construiesc noul turn Babel. La Bruxelles

De la 1 mai 2004, Uniunea Europeana are 25 de membri, care vorbesc 20 de limbi diferite. Fiecare intalnire la nivel de comitet, fiecare sesiune plenara si fiecare document vor trebui traduse in toate aceste limbi. Birocratii de la Bruxelles au in fata o sarcina mai mult decat dificila, relateaza The Guardian.

O dupa-amiaza ploioasa la Bruxelles: Diemut Theato, reprezentant al Germaniei in Parlamentul European, prezideaza comitetul de control bugetar al Parlamentului European, cunoscut sub denumirea de Cocobu. Sunt intervievati candidatii la statutul de membru al curtii de auditori ai UE. Este exact genul de activitate aparent neinteresanta care, in realitate, conteaza foarte mult: oamenii din aceasta incapere, ca si cei pe care ii au in vedere in calitate de viitori auditori, vor fi cei care vor verifica daca miliarde de euro din banii contribuabililor au fost cheltuiti oportun. Cu toate ca in sala de conferinte sunt si locuri libere, cabinele de pe margine, in care stau translatorii, sunt pline. Aranjamentele in spatiu "la nivelul solului" sunt deja cunoscute: de-a lungul peretilor se insira echipele de lingvisti germani, englezi, francezi, spanioli si italieni, fiecare avand cate trei membri. Cabina germanilor este numerotata cu 1, cea a englezilor cu 2, pana la cele ale finlandezilor si ale suedezilor, numerotate cu 10 si respectiv cu 11.

Acum insa, deasupra lor se afla noua cabine noi, izolate fonic, de la cea malteza in stanga la cea a Ungariei in partea dreapta. In fiecare dintre ele capetele stau aplecate asupra microfoanelor, fetele exprima concentrarea necesara pentru a traduce cuvinte si fraze care multor oameni nu le sunt cunoscute nici macar in limba materna. Nu trebuie decat sa selectezi pe tabloul de comanda din fata ta numarul corespunzator cabinei si vei putea audia discutiile in oricare din cele 20 de variante lingvistice.

Cabine fara scaune

Bruxelles, Strasburg si Luxemburg, ca si celelalte locuri unde ajunge circul ambulant UE, se transforma intr-un nou turn Babel. De la 1 mai, data de la care UE cuprinde 25 de state membre si 450 de milioane de locuitori, se folosesc 20 de limbi (21 daca Cipru, cu minoritatea sa turca, va fi pana atunci in mod miraculos reunit). Cu tot cu Romania, Bulgaria, Croatia si alte tari baltice stand la coada la aderare, UE ar putea avea 30 de membri pana la sfarsitul deceniului.

La sedinta Cocobu - unde se testeaza noul sistem de traducere-, nu toate merg struna. O echipa de trei persoane pentru fiecare din cele 20 de limbi straine inseamna 60 de translatori doar pentru aceasta intalnire. Maltezii, slovacii si polonezii au fost nevoiti sa-si puna aparatura pe jos. Cabinele lor nu au scaune.

Annette Scerri, care abia a sosit de la Valetta, spera ca acestea nu sunt decat micile probleme de la inceput. Doua cabine mai incolo, Marjana Rupnik traduce in slovena, limba ei materna, cuvintele unui candidat auditor ceh, care vorbeste engleza cu un accent foarte pronuntat. Rupnik traduce si in limba germana. "Frumusetea acestei meserii rezida in faptul ca acoperi totul", spune ea; subiectele sunt foarte variate, de la discutii pentru armonizarea standardelor pentru abatoare pana la negocieri privind Constitutia Europeana. "Este o meserie care iti aduce multe satisfactii".

Matelotul congelat

Translatorii profesionisti nu admit niciodata ca fac greseli. Intalnirile de la Bruxelles sunt insa o sursa inepuizabila de expresii cu adevarat savuroase. Un exemplu reusit in acest sens este asocierea de cuvinte "frozen semen" (fluid seminal congelat) care in cadrul unui seminar pe teme de agricultura a fost inteleasa de translatorul francez ca "frozen seaman" si tradusa "matelot congelat". Pana si cel mai sobru dintre oficiali isi aminteste cu amuzament cazul unui altui translator care, luptandu-se cu discursul incarcat al unui comisar german ce compara ritmul unei sedinte de negociere cu un arici, a calificat intalnirea drept "inceata, greoaie si plina de ace".

Este insa o munca istovitoare din punct de vedere intelectual. Translatorii independenti primesc de la 330 de euro pe zi (mai mult de 200 de lire sterline) si este obligatoriu sa aiba diploma universitara.

La intalnirea Cocobu, translatorii letonieni, estonieni si lituanieni, grupati si aici in ordinea "vecinatatii baltice", asculta cu atentie intrebarea pe care Chris Heaton-Harris, membru al Parlamentului European din partea Marii Britanii, o adreseaza vorbitorului: "Care este cea mai importanta experienta pe care o puteti aduce ca membru al biroului suprem de audit al Republicii Cehe?"

De doua ori mai mare decat la ONU

Chiar inainte de extindere, UE folosea cel mai mare sistem de traducere a conferintelor din lume, de doua ori mai mare decat cel al Natiunilor Unite, rivalul sau cel mai apropiat, care nu acopera decat sase limbi. Extinderea fara precedent de acum, de proportiile unui big-bang, adauga 9 limbi la cele 11 deja folosite, ceea ce inseamna o crestere de 82%. Cea mai importanta crestere anterioara a fost de doar doua: spaniola si portugheza in 1986 si suedeza si finlandeza in 1995; Austria, care a aderat in acelasi timp, era deja acoperita cu limba germana.

Limba nu este doar o problema tehnica, ci si una de diversitate culturala si de mandrie nationala. Aceasta realitate poate constitui un stimulent pentru democratia unei Uniuni Europene care este ingrijorata, pe buna dreptate, de distanta dintre Bruxelles si europenii de rand. "Unui fermier spaniol putin ii pasa de versiunea greaca sau daneza a unei publicatii emise de o oarecare comisie", spune un veteran UE. "Pentru el, UE nu este deloc multilingva. Ii vorbeste in limba lui".

Daca si Microsoft o face...

In 1957, cand cei sase membri initiali ai Comunitatii Economice Europene au semnat Tratatul de la Roma, s-a stipulat ca documentele oficiale vor fi disponibile in toate limbile si ca intalnirile vor beneficia de traducere integrala. Insa principiile inalte sunt un lucru, iar realitatile bugetare, de eficienta si logistica, cu totul altceva.

In Comisia Europeana, executivul supranational al Uniunii, engleza, franceza si intr-o mai mica masura germana sunt recunoscute neoficial ca "limbaje de lucru", utilizate la intalniri si in documente. Acelasi lucru este valabil si in cazul Consiliului de Ministri, unde guvernele se ocupa de solutionarea unor dosare sensibile cum ar fi cele de aparare sau politica externa.

Cu toate acestea, sugestiile conform carora viata ar fi mai simpla, iar administratia mai putin costisitoare daca toata lumea ar vorbi engleza (a doua limba pentru cei mai multi europeni in zilele noastre) sunt inacceptabile atat din punct de vedere politic, cat si din punct de vedere practic.

Globalizarea si companiile multinationale au creat asteptari care nu pot fi ignorate: daca Microsoft isi poate publica manualele in limba catalana, institutiile europene ar da dovada de slabiciune daca ar spune ca nu pot face acelasi lucru.

"Un ministru de externe sau un comisar poate fi un vorbitor perfect de limba engleza, dar nu putem astepta acelasi lucru din partea unui specialist in masini de tuns iarba", explica Ian Andersen, un oficial danez in cadrul directoratului pentru traducere al comisiei, directorat care a fost, datorita volumului mare de munca, avansat de la statutul de simplu departament. Dar tocmai acesti specialisti, care isi cunosc meseria pana in cel mai mic detaliu, sunt protagonistii intalnirilor in care se discuta lucruri elementare precum armonizarea felului in care UE isi conduce afacerile sau aplicarea corecta a reglementarilor comunitare pentru agricultura si mediu. "Grija noastra", spune Andersen, care de 18 ani traduce din franceza, italiana, suedeza si norvegiana in limba sa materna, "este ca oamenii sa-si poata trimite cei mai buni specialisti si nu cei mai buni lingvisti".

Un miliard de euro pe an

Cand ministrii se asaza la masa de conferinte UE, au traducerea integrala in limba lor materna. (Denis MacShane, ministrul Marii Britanii pentru Europa, care vorbeste franceza, germana si spaniola, este atat o exceptie nationala, cat si una europeana). Dar aceste dialoguri poliglote nu sunt deloc ieftine. Costurile totale de dupa aderarea celor 10, generate de aceasta situatie multilingva, vor atinge anual circa 1 miliard de euro (660 de milioane de lire sterline), adica aproape 1% din bugetul comunitar (echivalentul costului unei cafele bune pentru fiecare cetatean al UE).

La capacitate maxima, toate institutiile europene vor necesita 80 de translatori pe zi pentru fiecare limba; jumatate din acestia vor merge la Parlamentul European , ale carui nevoi sunt mai riguroase. Acest fapt asigura respectarea unui drept democratic fundamental; dreptul letonienilor, de exemplu, de a-si alege in Parlamentul European un reprezentant care nu vorbeste decat letona. Dar problema este "absolut uriasa, iar situatia deosebit de sensibila", spune unul dintre administratori.

Imaginati-va cazul unui lituanian la o conferinta pe probleme de pescuit. Cuvintele sale vor trebui traduse in ceha - limba unei tari inconjurata de uscat - in caz ca cetatenii acestei tari ar fi interesati sa citeasca ceea ce spune reprezentantul lituanian. Sau, daca in Parlamentul European sunt doar cinci reprezentanti ai Maltei, are sens angajarea unei echipe complete de traducatori pentru fiecare sedinta, in speranta ca unul dintre ei se va prezenta? La 20 de limbi diferite, numarul total de combinari posibile, in ceea ce priveste canalele de traducere, este de 190.

Ce ii innebuneste pe francezi

Solutia se numeste schimbare de stafeta. Un discurs, sa zicem, in limba estona, este tradus mai intai in engleza, apoi in greaca, slovaca sau potugheza. Merge, dar implica o oarecare intarziere: cand primul ministru italian Silvio Berlusconi l-a comparat in mod scandalos, vara trecuta, pe reprezentantul Germaniei in Parlamentul European, Martin Schultz, cu un paznic de lagar nazist, au trecut cateva secunde pana ca acesta sa-si dea seama ca era insultat si sa-si smulga furios castile de pe cap.

Putini indraznesc sa admita ca proportia comunicarilor in limba engleza - care este deja folosita pentru ciorna a 60% din documentatie - va creste. Aceasta afirmatie este logica si pragmatica, dar, evident, ii innebuneste pe francezi.

Largirea UE aduce vesti proaste pentru limba lui Moliere, care pana acum cativa ani era obligatorie.

In 1999, la prima intalnire la nivel inalt de la Helsinki, la care au participat atat conducatorii tarilor membre, cat si cei ai statelor candidate la aderare (in total mai mult de 25 de tari), Romano Prodi, presedintele Comisiei Europene, a deschis discutiile nu in italiana, ci in limba engleza. "Langue maternelle" (limba materna), suiera Jacques Chirac, schimbandu-se la fata pe masura ce vorbitor dupa vorbitor alegea engleza si ii lasa sa someze pe translatori. Singura exceptie francofona a fost reprezentantul Romaniei. De atunci, totul a mers in jos pentru limba franceza. Francezii se straduiesc din rasputeri sa opreasca acest declin, guvernul oferind cursuri de limba din belsug pentru comisari si ambasadori din tarile candidate.

Chiar daca se rezolva problema traducerii simultane la intalniri, chinul multilingvistic al Bruxelles-ului este departe de a se sfarsi. Traducerea documentelor- rapoarte, reglementari si directive care se refera la orice, de la legislatia serviciilor financiare, la ajutorul umanitar acordat Mauritaniei- necesita un efort la fel de urias si are, in consecinta, un directorat de comisie propriu care este deja cel mai mare din lume. Iesirile sale, care totalizeaza 1,4 milioane de pagini anual va ajunge dupa extindere la impresionantul total de 2,4 milioane pana in 2005. "Daca stiti pe cineva care poate traduce din malteza in finlandeza, va rugam anuntati-ne", spune seful acestui organism, Karl-Johan Loennroth.

Campul minat - varianta lingvistica UE

Irlandeza nu face parte dintre limbile oficiale ale UE, dar este folosita in textele ce au legatura cu anumite tratate. Cetatenii pot scrie Uniunii in irlandeza si au dreptul sa primeasca un raspuns in aceasta limba, care beneficiaza de traducere doar ocazional, la ceremoniile Parlamentului European (prezidat in prezent de Pat Cox, reprezentant al circumscriptiei electorale Munster, Republica Irlanda). Ii pasa cuiva? De regula doar atunci cand Irlanda ajunge, prin rotatie, la presedintia Uniunii. Recent, Sinn Fein a protestat cand pe website-ul UE (www.europa.eu.int) au aparut optiunile de consultare in limbile celor 10 state nou-venite.

Luxemburg, membru fondator al Comunitatii Economice Europene, nu a cerut niciodata ca luxemburgheza sa fie declarata limba oficiala, astfel ca nici macar nu este folosita pentru tratate si nu are nici un statut. Luxemburgheza a devenit limba oficiala in propriul stat de 450.000 de locuitori de abia la mijlocul anilor '90, in parte pentru ca jumatate din populatie este formata din imigranti, multi din Portugalia.

Malta, cea mai mica din noile membre, nu s-a decis decat in 2002 sa adere la UE, presupunandu-se la inceput ca ei nu va trebui sa i se acorde atentie deosebita din punct de vedere lingvistic. Dar limba malteza- o limba de origine arabica cu scriere latina- este necesara din motive juridice, pe langa cele obisnuite, de natura politica. Marea problema o constituie lipsa de translatori corespunzatori standardelor UE, intr-o tara cu un potential limitat de 400.000 de locuitori. Aceeasi problema se pune si pentru statele baltice.

Si de limba turca va fi nevoie in curand, daca se gaseste o solutie la problema Ciprului inainte ca partea greaca a insulei sa adere la Uniune pe 1 mai. Aceasta nevoie se va manifesta oricum, daca Turcia insasi va incepe la anul mult-asteptatele negocieri de aderare.

Catalana este cea mai folosita limba europeana care nu are un statut oficial in Uniunea Europeana. Este vorbita de cel putin 7 milioane de oameni (cu toate ca estimarile in aceasta privinta sunt variate)- mult mai multi decat vorbesc daneza, estona, letona sau limbile lituaniana, slovena si malteza.