Afaceri de la zero

Ei chiar sunt platiti ca sa intre in Europa

12.03.2003, 00:00 Autor: Stelian Negrea

Cu ce alegi sa pleci pana la Frankfurt sau Paris daca avionul ti se pare prea scump, trenul nu prea confortabil pentru ca trebuie sa schimbi in prea multe gari, iar cu automobilul propriu nu te incumeti la un drum asa de lung? Raspuns corect: autocarul. Pleaca regulat catre diferite destinatii din Europa, ai asigurare, conditiile sunt occidentale, pretul biletului este mai ieftin chiar si decut trenul si intr-o zi esti la Roma.
Eurolines, Double T si Atlassib sunt cei trei mari actori care domina piata transportului international de persoane: aproape 500.000 de calatori trecuti peste granitele tarii. In jurul lor misuna o serie de alte firme mai mici, care laolalta nu reusesc sa depaseasca 10% din totalul persoanelor transportate in strainatate, desi nu putini sunt aceia care sustin ca "pirateria" din domeniu atinge pragul alarmant de 60%. Anul trecut a fost unul destul de bun pentru firmele din domeniu, mai ales datorita faptului ca s-a dat "liber" la vize pentru tarile spatiului Schengen. Numai ca finalul fericit refuza sa se arate: legislatia care reglementeaza aceasta activitate este, daca nu neclara si ambigua, cum spun unii patroni, cel putin foarte vaga, motiv pentru care transportul international de persoane se zbate intr-un vid legislativ flancat de doua acte normative: unul care a fost abrogat, dar care e considerat corect de catre firme, si altul agreat de autoritati, dar despre care firmele de profil sustin ca nu le reprezinta interesele.
Asteptata de ani de zile, decizia de anul trecut a europenilor de a ne lasa in ograda lor fara sa ne mai ceara vize a dus la o crestere de circa 15-20% a pasagerilor transportati peste hotare de firmele romanesti de specialitate. "Intr-adevar, am avut o crestere semnificativa in primele luni ale anului trecut datorata faptului ca s-a dat liber la vize, insa ea s-a temperat spre sfarsitul anului", spune Michael Anastasiu, general manager al Eurolines Romania, o firma ce are plecari zilnice spre Germania si saptamanale catre alte 12 tari europene.
Un studiu comandat de Eurolines Romania releva faptul ca pe traseul Bucuresti-Frankfurt, de exemplu, 65% din pasageri pleaca in strainatate sa-si viziteze prietenii, 15% merg in interes de afaceri, doar 10% pentru turism, iar restul pleaca la munca sau la studii, procentele fiind diferite in functie de destinatie. Michael Anastasiu afirma ca peste 70% din veniturile diviziei sale de transport international provin din cursele regulate, restul provenind din turism si de la cursele ocazionale, cum ar fi transportarea delegatiei care l-a insotit pe presedintele SUA, George W. Bush, in vizita efectuata la Bucuresti anul trecut.
Anastasiu spune ca a inceput prin 1995 cu un singur autocar si a ajuns sa aiba acum 26 de autocare proprii. Eurolines Romania a avut anul trecut o cifra de afaceri de 245 miliarde de lei, un profit net de 12,5 miliarde de lei si a transportat 215.000 persoane.
Seful Eurolines Romania a intrat acum sase ani intr-una dintre cele mai importante organizatii europene a transportatorilor de persoane pe linii regulate de autocar: Eurolines, care  reuneste firme de transport de linie din fiecare tara europeana. Organizatia isi propune sa creeze cea mai mare retea internationala de servicii de linie regulata cu autocarul, similara cu cea a cailor ferate. Anul trecut, Eurolines reunea firme din 26 de tari europene cu un parc de 400 de autocare.

Alianta intre Eurolines si Atlassib
Dupa cinci ani in care s-au "razboit"  pentru unele rute, Eurolines si Atlassib au decis sa colaboreze, mai exact sa puna bazele unei aliante de genul celor care se fac intre marile companii aeriene. "Aceasta alianta presupune ca ne acceptam biletele reciproc, pentru ca ne este mult mai usor, atat noua, cat si calatorilor. Nu este vorba de o situatie de monopol, ci de o intelegere comerciala. Concurenta este invitata sa participe", spune Anastasiu.
Compania Atlassib a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 269 miliarde de lei si un profit de 8,7 miliarde de lei, la un numar de 227.000 de calatori transportati. "Cheltuielile mari au fost realizate odata cu reinnoirea parcului auto, atat pentru transportul intern, cat si pentru cel international. Strategia de dezvoltare a societatii s-a axat cu precadere pe expansiunea agentiilor vanzatoare, astfel incat la ora actuala avem, impreuna cu agentiile comisionare, peste 280 de agentii", spune Ilie Carabulea, directorul general al Atlassib. Firma opereaza cu 57 de autocare 13 linii internationale si are peste 500 de angajati.
Batalia pentru rutele internationale este acerba, acestea fiind atribuite la nivelul unor comisii bilaterale formate din reprezentanti ai partii romane si cei ai tarii de destinatie. Rutele se acorda pe o perioada de cinci ani, ceea ce permite conturarea unui plan de afaceri pe termen lung, avand in vedere ca investitiile sunt uriase: numai un autocar costa peste 250.000 de euro. Pentru un traseu se dau de regula doua licente, de la a treia in sus fiind nevoie de justificari solide astfel incat sa nu fie afectate interesele financiare ale primilor. Anastasiu explica: "Exista dreptul primului venit, cel care a riscat, cel care a investit bani".

Legislatia, inamicul nr. 1
Numai ca patronii de firme se lovesc la ei acasa de lipsa unei legislatii coerente care sa reglementeze activitatea de transport international de persoane. "Au existat niste norme emise de Ministerul Transporturilor acum patru ani, insa ele au fost abrogate in 2001 printr-un ordin al ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei. Noi credem insa ca tot acele norme respective sunt in vigoare, pentru ca sunt cu mult mai explicite decat acest ordin", sustine Michael Anastasiu, care este si presedintele Asociatiei Carausilor Particulari din Romania.
Ion Basgan, directorul general al firmei Double T, impartaseste acelasi punct de vedere, motivand ca actualul act normativ asimileaza transportul intern cu cel international, "ceea ce este o mare greseala". In plus, dupa el, actualele reglementari incurajeaza birocratia si nepasarea functionarilor de stat: "De doi ani si jumatate am depus actele pentru o cursa externa pe care eu am vrut sa o pun pe picioare si acum au intrat cinci firme inaintea noastra".
Pe piata, Double T este al treilea transportator pe linii regulate externe, cu un parc propriu de 17 autocare care opereaza noua rute. Compania, cu 96 de angajati, a avut anul trecut o cifra de afaceri de 60 de miliarde de lei si un profit brut de 14 miliarde de lei, transportand 40.000 de persoane. Peste 90% din veniturile firmei provin din incasari realizate pe traseele regulate si numai 6-7% din cursele ocazionale.
Basgan afirma ca va investi in Double T banii pe care ii va obtine din vanzarea pachetului de 8% din actiuni pe care il detine la Banca Romaneasca, institutie care se afla in negocieri avansate pentru vanzarea intregului pachet de actiuni, cel mai probabil catre Banca Nationala a Greciei.
"Ordinul 1842/2001 al MLPTL iti cere sa ai un parc de rezerva, ceea ce intra in contradictie flagranta cu normele internationale care precizeaza ca, daca ai ramas undeva in pana, partenerul tau pe linia respectiva intervine si te ajuta preluand calatorii. Daca ar fi sa aplici actul romanesc, ar trebui sa ai un autocar care pur si simplu sa stea pe dreapta, iar daca ai avea o problema, sa zicem in Spania, calatorii ar trebui sa astepte mai bine de doua zile pana vor fi preluati de autocarul care vine din tara", sustine Basgan.
Punctul sau de vedere coincide cu cel al Uniunii Nationale a Transportatorilor Rutieri din Romania, ai caror reprezentanti spun ca autocarele in stationare nu aduc venituri pentru societatea careia ii apartin, insa inregistreaza nenumarate cheltuieli si, in plus, nici o firma dotata cu autocare moderne nu-si poate permite sa le tina neutilizate doar pentru interventii, care sunt foarte rare, la peste 1.000-2.000 de km, unde o interventie dureaza, este neeficienta si neeconomica.
Si problemele pentru operatori nu se opresc aici. "Ar trebui sa fie trecut in caietul de sarcini al unui traseu posibilitatea de a trece prin doua-trei puncte de frontiera, pentru ca daca unul este blocat, sa te duci imediat la celalalt. Ar trebui sa fie eliminata obligativitatea plecarilor din autogara si multe altele", spune Anastasiu.
stelian.negrea@zf.ro

O campanie Ziarul Financiar Banca Transilvania