E un spital bogat - isi permite si fese, si spirt

In luna februarie a acestui an, un secretar de stat din Ministerul Sanatatii si Familiei anunta ca datoriile catre furnizorii de produse medicale vor fi platitte esalonat, incepand cu 1 martie, astfel incat, la sfarsitul lui 2003, sumele sa fie platite integral. Declaratia survenea la putin timp dupa ce Asociatia Furnizorilor de Produse Medicale din Romania (AFPMR) anunta ca a sistat livrarile catre toate unitatile de asistenta medicala din tara, ca urmare a unor restante de plata de 400 de milioane de dolari, acumulate in 2002. O luna mai tarziu, ministrul de resort de atunci, Daniela Bartos, declara ca datoriile spitalelor vor fi preluate si achitate de Casa de Asigurari de Sanatate (CNAS), fara a mai fi cuprinse in bugetele pentru acest an ale unitatilor spitalicesti si ca, in momentul rectificarii bugetare, bugetul CNAS va fi suplimentat in mod corespunzator. In luna aprilie, premierul Adrian Nastase anunta intentia Guvernului de a abilita compania Unifarm ca integrator national, in vederea centralizarii achizitiilor unitatilor sanitare de stat. "Nu ne place faptul ca suntem luati ostatici de tot felul de firme care, pentru ca au un anumit tip de monopol, santajeaza practic institutiile publice din tara, blocand aprovizionarea cu anumiti reactivi, cu materiale sanitare", afirma atunci premierul.
Acum, la aproape doua luni de la rectificarea bugetara, concret nu s-a intamplat nimic, sustine Ramona Stefan, presedintele Asociatiei Furnizorilor de Produse Medicale din Romania (AFPM). Desi conducerea CNAS si cea a Ministerului Sanatatii declarasera ca la sfarsitul lunii iulie, dupa controlul derulat in spitale cu privire la legalitatea achizitiilor de medicamente si produse medicale, vor fi deblocate sume pentru plata primei transe din datoria de 9.000 de miliarde de lei a spitalelor catre furnizori, nu s-au obtinut termene ferme care sa le permita celor 37 de companii membre ale AFPM sa-i puna la punct o strategie de relansare a activitatii.
Intre timp, din cauza datoriilor neachitate, furnizorii externi de produse medicale au sistat si ei livrarile catre companiile romanesti distribuitoare, carora bancile straine refuza de-acum sa le mai acorde credite, in lipsa oricaror garantii. "Nici un producator strain nu ne mai livreaza produse medicale decat cu banii in avans, maxima facilitate si intelegere pe care ne-o mai acorda deocamdata este ca nu ne dau in judecata si nu ne executa - si asta in virtutea relatiilor de afaceri trecute", spune Stefan.
La sfarsitul anului 2002, datoriile spitalelor catre furnizori se ridicau la peste 9.000 miliarde de lei, din care 7.718 miliarde de lei reprezinta datorii la medicamente si materiale sanitare, iar restul la utilitati, hrana si alte cheltuieli. In august 2003, ministrul Autoritatii Nationale de Control, Ionel Blanculescu, declara ca din total nu pot fi decontate decat 4.523 miliarde de lei, restul sumei cheltuite nefiind justificata prin indicatorii de eficienta inregistrati de spitale.
Conform celor comunicate de ANC furnizorilor, 566 de miliarde de lei ar reprezenta achizitii ilegale, bani care nu vor fi platiti, iar diferenta de 4.000 de miliarde, rezultata din achizitii legale, facute insa cu depasirea bugetelor alocate spitalelor, va fi negociata intre furnizori si stat, urmand ca doar un anumit procent sa fie platit. "In calitate de presedinte al Asociatiei, eu reprezint companiile, dar nu le conduc, nu pot lua eu hotararea de a ceda din facturile acestora. De fapt, am mandat de la membri sa nu negociez nimic, este singura negociere pe care sunt abilitata s-o fac pentru ca toate contractele sunt perfect legale", precizeaza Ramona Stefan. I s-a spus ca va urma o negociere cu fiecare companie in parte; "acest lucru de fapt inseamna usi deschise catre coruptie, favoritisme si tot restul", crede ea. 

Bani, scandal si distractie
Manager al companiei HematRom, distribuitor de produse medicale, Ramona Stefan lucreaza in acest domeniu de zece ani si este convinsa ca furnizarea de produse medicale poate fi o afacere si onesta si rentabila, cu conditia sa ai un partener onest. Bani sunt in sistem, spune ea: "Taxele se colecteaza, desi guvernantii fac mare caz ca anumite parti ale societatii nu-si platesc darile; este vorba tot de marile regii si societati nationale, pe care le scutesc cat ai clipi de datorii de sute de miliarde, dintr-un motiv sau altul". De altfel, ceea ce se intampla in sectorul sanitar, considera presedintele AFPM, este "o debandada" si parerea ei este ca guvernantii nu au nici o strategie. "Nu au nici un plan, nu stiu ce vor sa faca, asteapta reactiile din teritoriu si reactioneaza la ele. Cu cat faci mai mult scandal, cu atat esti mai bagat in seama; daca taci nu se intampla nimic, au ei destule scandaluri de care sa se ocupe".
In decursul anilor, importatorii romani de materiale sanitare si-au negociat cu partenerii straini diferite conditii, termene de plata avantajoase, facilitati, care intre timp au disparut, spune Ramona Stefan. "Daca nu platesti la termen, producatorul asteapta si intelege o vreme, dar nu o poate face la nesfarsit, au trecut doi ani pana la urma".
Astfel ca, in prezent, fiecare companie se descurca cum poate; unele si-au restrans afacerile, altele au dat faliment. "Judecand dupa ideea sistemului unic centralizat de achizitii, probabil se doreste reducerea numarului companiilor de pe piata. Intr-adevar, s-ar putea ca numarul companiilor de pe aceasta piata sa fie mare, dar pana la urma piata face preturile, concurenta stabileste criteriile de supravietuire a unei companii pe piata, in nici un caz un guvern sau o persoana. Libera concurenta ne selecteaza si este singurul criteriu care ar trebui sa conteze".
Asociatia Furnizorilor de Produse Medicale nu e de acord cu centralizarea activitatilor de achizitii publice in domeniul sanatatii, spune Ramona Stefan. "Este anormal ca in 2003 sa vii sa spui ca achizitiile pentru sute de spitale le va face un singur organism, in mod centralizat, pe un an intreg. Cine are pretentia ca poate face acest lucru in mod profesionist cred ca este naiv, nu cunoaste sistemul si nici nu-l intereseaza cum functioneaza. Dincolo de monopolul care s-ar crea, nu stiu cine, cum si in ce conditii va castiga acele licitatii, dar mi se pare clar ca se vor ivi "prioritati". Bineinteles, se va infiinta Directia de Achizitii Publice, care are nevoie de 30 de posturi, iarasi alti bani, alta distractie".

Intre Bruxelles si Bangkok
Despre situatia arieratelor din sanatate si impactul pe care aceasta situatie il are asupra relatiilor dintre companiile romanesti distribuitoare si marii producatori de material medical din UE, Ramona Serban a discutat chiar cu reprezentatul misiunii FMI in Romania, Graeme Justice. I-a spus acestuia ca si forurile internationale sunt responsabile, prin conditionalitatile financiare restrictive pe care le impun, si i s-a replicat ca, totusi, "Romania este mai aproape de Bruxelles decat de Bangkok" . "L-am intrebat pe reprezentantul FMI daca a fost intr-un spital romanesc, a spus ca nu. I-am sugerat sa mearga si sa constate ca suntem de fapt mult mai aproape de Bangkok".
In opinia Ramonei Stefan, criza din sanatate este rezultat al faptului ca factorii de decizie nu-si asuma nici o responsabilitate. In ceea ce priveste AFPM si recuperarea datoriilor, dupa cum spune, o solutie "teoretica" ar exista: "Sa oprim livrarile si sa le fortam mana sa plateasca - am mai facut-o in februarie, s-a iscat un mare scandal care i-a urnit pe guvernanti pe drumul negocierilor. Eu consider insa ca nu-i intereseaza cu adevarat sa rezolve problema; noua nu ne ramane decat sa-i actionam pe datornici in justitie si sa ii executam".

De ce sunt solutiile asa de scumpe
Serban Bucur are 28 de ani, este absolvent al Institutului de Arhitectura "Ion Mincu" din Bucuresti, dar din 1994 face afaceri in domeniul sanitar. Pana acum trei ani s-a ocupat de importul de produse ortopedice, a renuntat - "nu mergea piata, ne adresam cu precadere sectorului privat, deoarece spitalele nu-si permiteau sa cumpere acele produse, proteze sau alte accesorii de care aveau nevoie pacientii pentru recuperare" - si din 2000 se ocupa de dezinfectanti. "Tot umbland prin spitale si vazand mizeria care exista la acea ora, am realizat ca trebuie adus un produs care intr-adevar sa faca fata. Existau produse de dezinfectat pe piata, dar nu erau competitive".
Unic distribuitor pentru Romania al dezinfectantilor produsi de Antiseptica Chem.Pharm. Produkte GmbH din Germania, Antiseptica ar putea reprezenta "o afacere foarte buna", considera managerul. "Asta daca spitalele ar si plati". Oferta Antiseptica cuprinde dezinfectanti-detergenti pentru suprafete, pentru instrumentar, maini si piele, solutii concentrate speciale pentru profilaxia infectiilor intraspitalicesti, avizate de Uniunea Europeana si de Directia Generala a Igienei si Medicinei Preventive. Bucur a infiintat compania cu 3.000 de dolari imprumutati si a inceput prin a-si oferi dezinfectantii maternitatilor.
De-a lungul celor trei ani de activitate isi aminteste ca a vazut astfel de institutii care functionau cu un singur grup sanitar la 20 de femei lauze, pe coridoarele carora spune ca, de cata mizerie, pamant si mazga era, daca ai fi aruncat putina apa si seminte, ar fi crescut plante, iarba si flori. "Sunt nenumarate povesti horror din sistemul sanitar, de persoane care au contactat in maternitati boli venerice", spune el; multe cazuri de infectii si situatii critice in unitatile sanitare care nu s-au facut publice sau atunci cand s-au facut, nu a fost precizata si cauza reala care le-a declansat. "Ca si in cazul copiilor care au murit de curand la Maternitatea din Iasi, se spune ca a fost vorba despre o infectie, declansata de un virus si atata tot, dar nu se precizeaza ce produse de dezinfectat s-au folosit, cine le-a folosit si cine este raspunzator".
Problemele lui din prezent sunt aceleasi de acum trei ani; doar cateva spitale si maternitati si-au schimbat optica si au realizat cat de importanta este igiena si dezinfectia intr-o unitate sanitara, crede el. "Sunt spitale unde decide contabilul sau economistul in locul medicului ce dezinfectant sa fie achizitionat si te intrebi de unde stie acesta atatea". Produse de calitate nu pot intra pe piata din cauza pretului, precizeaza Bucur; pana la urma insa, nici un dezinfectant nu este folosit cum trebuie, pentru ca dilutiile, in loc sa fie facute de asistente, sunt de cele mai multe ori sarcina infirmierelor.
In domeniul dezinfectantilor, in Romania nu exista o piata de calitate, ci de pret, considera managerul de la Antiseptica. Si asta pentru ca, spune el, prin intermediul licitatiilor electronice se face strict un act de vanzare, produsele intra pe piata exclusiv pe criteriul pretului. "Pe Internet cumpar un pret, apoi vad ce-am cumparat si nu-mi convine, trec la urmatorul si constat din nou ca nu-mi convine si tot asa, pentru ca pana la raportul corect pret-calitate sunt vreo 7-8 preturi".
Pana ca o unitate sanitara sa ajunga sa achizitioneze un produs de calitate poate dura chiar si o luna de zile, sustine Bucur, fiindca un spital nu-si poate opri activitatea, asadar trebuie sa achizitioneze prin selectie: "Apoi, cand vine Garda Financiara, Curtea de Conturi sau cine mai controleaza, directorul spitalului este tras la raspundere; a comis ilegalitati, in primul rand a achizitionat prin selectie si in al doilea rand, produsul depaseste 40.000 de euro pe an, cantitativ".

Tot Finantele stiu cel mai bine
Antiseptica are sediul la Bucuresti si filiale la Deva, Brasov, Cluj, Iasi si Constanta. De la cei patru angajati pe care ii avea in 2000, compania are in prezent 250 - 47 care se ocupa de vanzari si restul de serviciile de dezinfectie si curatenie pe care le furnizeaza in spitale. Cifra de afaceri a crescut, spune Serban Bucur, de la 200.000 de euro in primul an la 400.000 de euro in al doilea si 800.000 in al treilea an de activitate. Cu partenerii germani, Antiseptica lucreaza bine - "au inteles sistemul si piata romaneasca si accepta greutatile de aici" - astfel ca platile importurilor de dezinfectanti inca se mai fac dupa posibilitatile spitalelor din Romania. "Avem insa un plafon de credit care mai tot timpul este atins si sunt situatii in care sunt fortat sa le spun clientilor ca nu am ce sa le vand, asta este situatia", precizeaza Bucur.
Nu exista nici o facilitate de la stat, adauga el: "Mie mi se percep penalizari daca nu-mi platesc darile la stat, dar eu nu pot percepe penalizari unui spital care nu mi-a platit din luna martie a anului trecut". De aceea si preturile la care se vand aceste produse sunt atat de mari, precizeaza managerul. "Trebuie sa  avem o marja foarte mare de adaos pentru a putea rezista".
Si totusi, in opinia lui Serban Bucur, solutii exista. "Daca s-ar da o lege si Casa de Asigurari ar garanta un termen de plata la un an de zile de la facturare sau chiar la doi ani, atunci cel putin bancile ar putea sa ne crediteze". Caci contractele pe care firmele importatoare le incheie cu spitalele nu au termene de plata - sunt spitale care-si platesc facturile la 30 de zile, altele la sase luni, altele la un an si altele care depasesc anul, precizeaza Bucur, dand drept exemplu Spitalul Judetean Craiova, care nu si-a achitat factura din martie 2002.
Are insa si exemple de clienti buni: Spitalul Clinic Cantacuzino, Spitalul Clinic Colentina, Spitalul de Urgenta Floreasca, Spitalul Judetean din Alexandria, cel din Timisoara, Spitalul de Urgenta din Petrosani sau Institutul N.Paulescu. Despre spitale precum Grigore Alexandrescu si Pantelimon, Bucur spune ca acolo conducerea a constientizat importanta dezinfectantilor. "In schimb, la Polizu sau Filantropia nu m-as duce nici in vizita, este ceva din cale-afara".
La ora actuala, ministrul sanatatii nu prea mai are nici o legatura cu sanatatea, considera managerul, in opinia caruia toate deciziile sunt luate de Casa de Asigurari de Sanatate: "Acolo este problema, de fapt CNAS decide ce o lasa Ministerul de Finante. Deci, daca ministrul Tanasescu se pricepe si la sanatate si stie cati bani are nevoie acest domeniu, probabil ca o fi vreo Mafalda a Guvernului". cecilia.stroe@zf.ro