Doar produsele alimentare ne mai lipsesc ca sa devenim un holding agricol

O investitie de circa un milion de dolari si una dintre cele mai mari societati agricole din Ialomita - Comcereal Slobozia - s-ar putea transforma intr-un hoding agricol.
Societatea cultiva deja peste 9000 de hectare de teren agricol, detine spatii de depozitare pentru 110.000 de tone de cereale si incearca sa atraga finantari pentru dezvoltarea sectorului de produse alimentare care sa suplineasca nevoile judetului Ialomita, aceasta intr-o prima faza. "Am trecut cu greu peste acest an avand in vedere calamitatile naturale dar suntem convinsi ca vom reusi sa punem pe picioare anul viitor aceasta ultima veriga care ne lipseste pentru a deveni un holding agricol", spune Jan Raceanu, directorul Comcereal Slobozia. Societatea incearca sa rezolve problema datoriilor istorice acumulate inainte de privatizarea IAS Ograda, insa nu a reusit sa intre pe lista celor 23 de foste IAS-uri care au fost scutite recent de plata penalitatilor si majorarilor la datoriile catre bugetele de stat.
"La momentul preluarii fostei Intreprinderi Agricole de Stat Ograda am intrat in posesia si a unei datorii de peste un milion de dolari pe care incercam din rasputeri sa o esalonam. Din 2001 si pana acum datoria a capatat proportii uriase astfel ca acum majorarile si penalitatile depasesc cu mult datoria initiala. Nu am luat acest IAS ca sa il distrugem sau sa il vindem bucata cu bucata", spune Jan Raceanu, directorul general al Comcereal Slobozia societate care detine pachetul majoritar de actiuni la IAS Ograda. Acesta cultiva o suprafata de 9000 de hectare din care doar 766 de hectare sunt arendate de la Agentia Domeniilor Statului, restul apartinand taranilor din zona. IAS Ograda nu a intrat pe lista intocmita recent de Agentia Domeniilor Statului prin care 23 de astfel de societati comerciale vor fi scutite de platat majorarilor si penalitatilor de intarziere la datoriile acumulate catre bugetele de stat. "IAS Ograda poate aduce anual un profit de 1 -1,5 milioane de dolari, insa anul trecut am inregistrat pierderi de 68 de miliarde de lei la o cifra de afaceri de 105 miliarde de lei, pierderi venite nu din exploatarea societatii cat din acea datorie istorica. Nici nu pot sa intocmesc un plan de afaceri bine dimensionat cu aceste datorii in spinare mai ales ca la preluarea societatii ni s-a impus un plan investitional pe care trebuie sa-l respectam", afirma Raceanu. IAS Ograda are si un important sector zootehnic, detinand 1000 de capete de vaci si este in totalitate unul dintre cele mai moderne si mai complete sisteme de irigatii din zona, toate cele 9000 de hectare fiind irigate.
Fostul IAS are 11 tractoare de mare putere, inclusiv un Case de 280 de CP, 14 combine, plus alte 70 de tractoare romanesti. "Asteptam privatizarea uzinei Tractorul Brasov cu italienii de la Landini pentru ca avem incredere in capacitatea constructorului italian de a pune pe picioare fabrica brasoveana. Astfel vom avea posibilitatea de a ne reinoi parcul auto cu tractoare fabricate in Romania de unul dintre cei mai mari constructori mondiali", spune Raceanu.

Ce fac fracezii si italienii
"In ciuda a ceea ce spun multi eu cred ca agricultura este o afacere insa avem nevoie de subventii mai mari din partea statului si aceasta in ciuda opiniei generale conform careia nu mai trebuie sa aruncam bani in acest domeniu. Oare francezii sau italienii nu-si dau seama ce fac cu banii lor cand subventioneaza masiv agricultura?", sustine directorul general al Comcereal Slobozia. "Pe de alta parte italienii de exemplu fac o agricultura care nici nu se poate compara cu ceea ce facem noi iar sistemele de finantare sunt dintre cele mai eficiente. Ei pun foarte mare accent pe agricultura ecologica si spre exemplu daca un producator cumpara gunoaie de la centrele de recilare si le foloseste in agricultura sub diverse forme statul ii subventioneaza cheltuielile pentru arat, si exemplele pot continua insa nu are nici un rost", afirma Raceanu. El crede ca s-a creat un curent de opinie negativ acordarii de subventii in agricultura deoarece au existat perioade in care ajutoarele de la stat nu au fost folosite cu scopul in care au fost date:"Si daca banii au ajuns in alta parte lumea spune ca asa se va intampla mereu".
Subventiile acordate de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor pentru sectorul vegetal, sectorul zootehnic si asigurarea bazei materiale in agricultura se ridica, in acest an, la 10.000 miliarde lei. Aceste subventii au fost acordate in principal pentru infiintarea culturilor agricole, pentru samanta, produse, achizitionarea de dotari tehnice si pentru a-i ajuta pe producatorii afectati de seceta din acest an. Executviul a mai decis sa acorde pentru anul viitor o subventie de doua milioane de lei la hectare pentru agricultorii care detin sub cinci hectare de teren agrico."Masura este buna insa mi se psuma mi se pare mica in raport la costul de infiintare a unui hectar de grau de exemplu", spune Raceanu. Pentru marile exploatatii exista si a intrat in vigoare Legea Creditului Agricol care prevede printre altele un sprijin de 30% din valoarea creditului acordat pe o perioada de un an de zile.

Calamitati: a fi sau a nu fi
"Am avut asigurate culturile calamitate si am luat circa cinci miliarde de lei, bani care s-au dus catre plata datoriilor vechi. In ciuda acestor lucruri am avut puterea sa infiintam 2200 de hectare cu soia, 1800 cu grau, 1100 cu floarea-soarelui si vreo 400 cu porumb carora li se adauga 250 de hectare de loturi semincere si cateva zeci de hectare pentru sectorul zootehnic", afirma Raceanu.
La nivelul altor societati agricole au existat probleme legate de incasarea banilor din asigurari astfel incat Legea privind despagubirile in caz de calamitati sa fie modificata printr-o ordonanta de urgenta. Initiatorii acestor modificari spun ca legea este incompleta pentru ca societatile de asigurari nu sunt responsabilizate si, cand apar calamitatile, nu vor sa-i despagubeasca pe producatori. Multi producatori agricoli au reclamat o situatie inedita: unele culturi nu au fost declarate calamitate dupa inghet in speranta obtinerii unor rezultate. Dezvoltarea anormala din perioada aprilie-mai a dus, din cauza caldurii, la compromiterea culturilor si obtinerea de recolte in jur de 25%, caz in care producatorii se incadrau in prevederile Legii de despagubire in caz de calamitati, dar ei nu facusera asigurari. Reprezentantii producatorilor sustin ca se afla in apropierea falimentului si au cerut modificarea de urgenta a legii, pe care o considera "proasta".

Vin italienii
Pretul unui hectar de pamant in zona Slobozia nu depaseste 10 milioane de lei, fara sa existe cresteri spectaculoase fata de anii trecuti. "Spre deosebire de Timis de exemplu unde un hectar depaseste 500 de dolari si nu mai este teren de cumparat in zina noastra pretul este mai mic poate si din cauza faptului ca aici pamantul a fost foarte faramitat", considera Raceanu. Comcereail Slobozia detine in proprietate aproximativ 300 de hectare de teren si unul dintre proiectele sale este sa achizitioneze cat mai mult pamant. "Acum cu retrocedarile din Legea 1/2000 speram sa putem cumpara loturi mai mari si mai inchegate de teren pentru nimanui nu-i convine sa cumpere un hectar aici, un pogon acolo si tot asa", spune Raceanu. In judetul Timis nu mai exista terenuri mari disponibile, suprafete cuprinse intre 100 si 1.000 de hectare, astfel ca investitorii italieni se indreapta catre zona Caras Severin. Zonele din vestul tarii sunt preferate pentru ca sunt mai aproape de Italia, iar timpul de transport este mai redus.

Buturuga APAPS
Capacitatea de depozitare a Comcereal Slobozia se ridica la 110.000 tone de cereale: 74.000 de tone in doua silozuri iar restul in magazii care au fiecare siloz. Comcereal Slobozia a avut anul trecut o cifra de afaceri de 45 de miliarde lei si un profit net de 2,5 miliarde de lei care a fost alocat pentru fondul de dezvoltare. Gama de servicii se intinde de la conditionare, depozitare, uscare pana la stocare pentru Agentia Nationala a Rezervei de Stat. "Am pregatit un program de 600.000 de euro pentru a accesa fonduri Sapard in vederea modernizarii si retehnologizarii silozurilor insa ne-am impiedict de un pachet de 15 procente pe care APAPS il mai detine la noi si din cauza caruia nu ne inscriem in criteriul de eligibilitate conform caruia este necesar sa fim 100% privatizati. Acest criteriu din pacate a fost introdus pe parcursul proectului depus de noi", spune Olguta Badea, directorul economic al Comcereal. Societatea face demersuri pe langa Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului ca aceasta sa-si vanda pachetul minoritar pe piata Rasdaq. Asociatia Patronala a Industriei Cerealiere a facut in trecut demersuri pentru ca societatile care au un pachet minoritar detinut de o autoritate de stat sa poata fi primite la finantare din fondurile europene, insa actiunea nu a avut sorti de izbanda.

Razboiul florii-soarelui
"Desi am inceput recoltatul la floarea soarelui deocamdata o depozitam. Se cumpara foarte putina floarea-soarelui toata lumea asteptand preturi mai bune", spune Raceanu. Situatia din Ialomita se intalneste in majoritatea judetelor tarii: membrii Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR) refuza sa vanda procesatorilor floarea soarelui la un pret mai mic de 7.500 de lei pe kilogram, nivel similar celui inregistrat anul trecut. "Daca nu primim acest pret, care ne acopera cheltuielile de productie, nu vom vinde pe piata interna", a spus Adrian Radulescu, presedintele ligii, care a adaugat ca au fost primite mai multe oferte pentru export. Mai mult amenintarile au mers pana acolo incat s-a vorbit de un boicot al vanzarii de floarea soareluri si s-a cerut sprijin din partea statului pentru stocarea productiei pentru o perioada de cel putin trei luni. Costurile legate de infiintarea si intretinerea unui hectar de floarea soarelui depasesc 7 milioane de lei. In conditiile in care productia medie din acest an se ridica la circa 1.200 de kilograme la hectar, contravaloarea marfii ar fi de 9 milioane de lei, la un pret de 7.500 de lei/kilogram.
In schimb, reprezentantii producatorilor de ulei spun ca pretul de achizitie de la producatorii agricoli ar putea ajunge la 5.100 de lei/ kilogramul de floarea soarelui, comparativ cu 6.000 de lei, anul trecut. "Oferta este mare pe piata interna. Daca pretul de achizitie al materiei prime va fi de aproximativ 5.100 de lei, este posibil ca litrul de ulei sa poata ajunge la aproximativ 22.300 de lei la fabrica, comparativ cu 24.000 de lei in prezent", a mentionat Viorel Zichil, presedintele patronatului producatorilor de ulei.
"La floarea soarelui avem o productie de 1950 de kilograme la hectar si desi nu este grozava ne asigura un mic profit. si la soia si la alte doua culturi avem productii bune mai putin la grau unde au fost probleme in intreaga tara", spune Raceanu.

Produsele alimentare, urmatoare tinta
"Este foarte rentabil sa vinzi sub forma de produs si de aceea am intocmit cateva proiecte pentru a obtine finantari", spune directorul economic al Comcereal Slobozia. Societate detine spatii comerciale in Slobozia si tandarei si vrea sa se extinda si in orasele limitrofe. "Vrem sa dezvoltam legumicultura si produsele de panificatie plus industria prelucrarii carnii. "Efortul investitional pentru dezvoltarea productiei agroalimentare l-am estimat la peste un milion de dolari. Vrem sa vindem tot ce rezulta din productia noastra agricola, insa depindem enorm de cum vom reusi sa rezolvam problema datoriilor istorice catre stat. Daca nu reusim sa atragem fonduri europene vom merge fie pe credite comerciale fie vom reusi sa scapam de aceste datorii si sa revenim la creditele bancare", spune directorul economic.
stelian.negrea@zf.ro