Doar nu suntem straini, sa mancam salam cu soia

"Parizer si carnati din soia? Pai n-am mancat destul pe vremea lui Ceausescu?" Aceasta mentalitate s-a mai schimbat putin intre timp, in parte datorita modei care promoveaza si la noi alimentatia sanatoasa, in parte pentru ca au devenit mai piosi, in parte datorita dorintei de a incerca produse noi pur si simplu. Totusi, produsele vegetale, desi se spune despre ele ca sunt mult mai sanatoase decat cele de origine animala, sunt consumate in Romania intr-o masura destul de mica de catre persoanele vegetariene. Vanzarile de astfel de produse depasesc asteptarile doar in perioadele de post religios, in detrimentul alimentelor pe baza de carne. Ca atare, in afara celor trei-patru producatori de alimente vegetale, au decis sa intre si pe aceasta nisa de piata si jucatori importanti de pe piata mezelurilor clasice si a produselor din carne, precum Cris-Tim, Campofrio sau Scandia Sibiu.

Pentru ca, la ora actuala, romani vegetarieni nu sunt prea multi, piata romaneasca a produselor vegetale poate fi numita mai degraba piata produselor de post, dupa cum afirma Aurelian Eremia, director general al firmei Inedit SRL din Arges, singura firma romaneasca care produce, pe langa mezeluri vegetale si lapte din soia, branza, pateu, cremvursti, maioneza si crochete vegetale. La ora actuala, in Romania sunt doar trei-patru firme specializate pe fabricarea produselor vegetale, fara a-i lua in calcul pe cei care produc doar in perioadele de post. "In afara de noi, celelalte firme specializate fabrica doar mezeluri din soia. In strainatate nu sunt insa decat firme mari care fabrica exclusiv asa ceva. Unele au in oferta chiar 300 de produse vegetale, dar acolo este o adevarata cultura a vietii sanatoase, nu ca in Romania. In Germania, de exemplu, cate 40.000 de persoane devin vegetariene in fiecare an".

Ceea ce se intampla in Germania este posibil deoarece, timp de 30 de ani, germanii au fost insistenti educati in acest sens prin scoala si prin mass-media. Si in alte tari ca Anglia, Elvetia, Statele Unite ale Americii, in tarile nordice (in Finlanda si Norvegia aproximativ 40% din populatie este vegetariana) s-a dezvoltat acest stil de viata. "Trebuie sa recunoastem ca piete cu potential sunt tarile cu bani, care au ajuns la un anumit nivel de trai, iar oamenii nu trebuie sa faca eforturi financiare pentru a manca sanatos. Dimpotriva, au bani pentru a se ingriji de sanatatea lor".

In Romania, lucrurile stau altfel - si din punctul de vedere al nivelului de trai si al puterii de cumparare, dar si din punctul de vedere al preferintei consumatorilor. Carnea si produsele din carne ocupa, fara urma de indoiala, locul intai in topul preferintelor culinare si, ca atare, produsele vegetale sunt judecate si comparate in permanenta cu primele. Pentru ca un produs vegetal sa aiba succes trebuie neaparat ca gustul sau sa nu difere prea mult de cel al produsului similar din carne. Cele mai cumparate sunt pateurile vegetale, pentru ca unele dintre ele sunt destul de reusite ca gust. Restul produselor sunt insa privite cu reticenta de romani si, dupa ce postul trece, revin la carnatii si preparatele din carne.

"Sunt pensionara si nu cumpar decat in post pentru ca nu pot sa mananc mereu numai cartofi si fasole. De obicei iau pateu, fiindca este mai ieftin decat celelalte si este si destul de reusit ca gust", spune Maria Marculescu, 70 de ani.

In ultimii ani, tot mai multi tineri au inceput sa tina posturile religioase si, implicit, sa cumpere aceste produse. "Da, cumpar, dar nu foarte multe, pentru ca nu tin mereu postul. De obicei, iau mai multe produse, pentru ca daca nu-mi place gustul lor, nu mai mananc, nu vreau sa-mi vina rau. Unele sunt bune, pateurile si chiar carnatii, pentru ca sunt afumati", spune Mircea Teodoru, 24 de ani, student.

Firma vegetarienilor

Cei patru membri ai familiei Eremia sunt ei insisi vegetarieni si au ales acest mod de viata pentru ca este mai sanatos. "Beneficiile sunt mult mai mari, proteina vegetala este mai usor de asimilat de catre organism si, in plus, nu prezinta nici un fel de risc pentru sanatate", explica Aurelian Eremia.

Inedit SRL a aparut pe piata in urma cu sase ani si a avut de luptat in primul rand cu mentalitatea care ii impinge pe concetatenii nostri ca atunci cand aud de produsele din soia sa-si aminteasca imediat de celebrul salam de pe vremea lui Ceausescu si, instantaneu, sa respinga aceste produse. "Am avut de escaladat un munte de prejudecati. Nu este vorba ca am fost primiti greu pe piata, am fost chiar respinsi", isi aminteste Eremia.

Asa au stat lucrurile atunci cand au vrut initial sa intre cu marfa in reteaua de supermarketuri din Capitala. Abia un an mai tarziu au fost acceptati si, la ora actuala, produsele firmei se gasesc in toate lanturile de magazine Metro Cash&Carry, Billa, Carrefour, Selgros, Mega Image, dar si in magazine naturiste si Plafar. "La inceput am colaborat cu magazinele mici naturiste, unde veneau persoane care doreau acest gen de mancare. Acum insa acestea nu prea mai fac fata, pentru ca au adaosuri comerciale mai mari, iar clientii prefera sa le ia de la supermarketuri".

Dar pana sa se poata vorbi de productie a fost drum lung. Primul produs realizat a fost pateul vegetal, care a fost conceput chiar in bucataria familiei. "Nimeni nu iti da reteta lui. Ne-am inspirat dupa un pateu din Germania si restul l-am facut eu cu sotia si cu un prieten de familie. Am investit in jur de 1.000 de dolari. Sotia mea a cumparat cateva oale sub presiune si am inceput sa experimentam si sa facem teste peste teste".

Chiar si dupa doua luni de testari nu se poate spune ca un produs este gata. Si dupa ce acesta intra in productie se mai pot face modificari, astfel incat abia dupa vreo sase luni reteta unui produs este considerata definitiva. "La inceput ne-a ajutat foarte mult un prieten care era inginer-sef la o fabrica de conserve. De la el am invatat ce inseamna sa produci, care este tehnologia".

Speranta e de-acum la export

Din banii castigati, firma s-a extins. Productia s-a mutat din bucatarie intr-o camera mai spatioasa, apoi au mai construit o inca camera, apoi un depozit. Pana acum, familia Eremia a investit 500.000 de dolari. "Utilajele pe care le avem acum nu sunt superperformante, pentru ca nu ne permitem. De exemplu, o masina de fabricat pateu costa 100.000 de dolari. E adevarat ca face de toate, dar costa mult. La ora actuala, facem multa munca manuala. Ceea ce nu fac masinile fac oamenii. Avem 80 de angajati".

Preturile produselor Inedit sunt mai mari decat ale produselor similare din carne sau lapte, pentru ca tehnologia de fabricatie este diferita si costurile de productie sunt mai mari. "In Germania, de exemplu, produsele vegetale costa de doua ori mai mult ca acelea din carne, dar in Romania, avand in vedere ca piata este saraca, am decis sa mergem pe profituri mici si sa nu adaugam decat 2.000 -3.000 de lei. Altfel nu mai vindeam nimic".

Firma prepara produsele folosind o tehnica de fabricatie clasica, direct din bobul de soia, metoda care nu mai este folosita deloc in tarile occidentale. Acolo, fabricantii transforma materia prima in faina si din aceasta realizeaza produsul. Metoda clasica este mai dificila, dar, afirma Eremia, are avantajul ca produsul final are o valoare nutritiva mai mare si este mai gustos.

In plus, firma nu foloseste conservanti, stimulatori de gust sau alti agenti chimici. "Noi dam gust produselor cu condimente sau bulion si nu folosim stimulatori de gust. Doar in cazul maionezei am adaugat un conservant, pentru ca altfel nu tine mai mult de o zi. In acest caz chiar nu se poate altfel".

Soia, materia prima folosita pentru fabricarea produselor, este cultivata in Romania, iar un kilogram a costat in 2003 in jur de 8.000-9.000 de lei. "Pana acum, noi am cumparat-o de la institutele de cercetare, pentru ca acolo este selectata si garantia ca nu este modificata genetic este mai mare. Anual folosim in jur de 200 de tone de soia".

In perioadele bune ca vanzari, firma produce 30-40 de tone pe luna, care se vand in totalitate, iar in perioadele slabe, vanzarile scad la jumatate, poate chiar mai mult. "Cand iesim din post, activitatea scade, trimitem oamenii acasa, dar noi tot trebuie sa platim taxe si impozite la stat. In jur de 20% din productie o exportam in Ungaria, Cehia, Slovacia, Bulgaria, Macedonia, Israel. Acestea insa sunt tari cu potential mic, tarile occidentale sunt cele cu potential mare".

Dintre cele 14 produse, cele mai vandute sunt pateul, branza Tofu si cremvurstii. "Nu spun ca nu ma bucura faptul ca romanii sunt mai religiosi, dar ceea ce este mai important este sa inteleaga valoarea unei alimentatii sanatoase", comenteaza managerul. "Sansa mea nu este Romania, sansa mea este exportul adevarat pe pietele cu potential".

Anul trecut, firma a realizat o cifra de afaceri de 15 miliarde de lei, in crestere fata de anii precedenti. Aurelian Eremia crede ca mai este nevoie de cel putin zece ani de zile pentru ca piata sa se aseze si romanii sa vrea sa se hraneasca sanatos. "Tinerii sunt mult mai deschisi decat oamenii in varsta. Ei citesc mai mult, se informeaza. In plus, atunci cand diversi actori sau muzicieni declara ca sunt vegetarieni nu ii resping, ci ii asculta".

Un business sezonier

Pentru ca aceste alimente au devenit in perioada posturilor religioase o alternativa serioasa la produsele din carne, ale caror vanzari scad atunci foarte mult, doi producatori importanti de pe piata mezelurilor au decis sa fabrice si produse vegetale. Cris-Tim produse de doi ani de zile astfel de produse. "In general vanzarile cresc pentru ca romanii au devenit mai credinciosi. Vegetarieni sunt putini, 2-3%, majoritatea clientilor sunt cei care tin posturile. Si pentru ca in aceste perioade cererea este mare, am hotarat sa intram si pe aceasta nisa de piata", explica Radu Timis, managerul Cris-Tim.

La ora actuala, Cris-Tim fabrica sase produse vegetale: carnati vegetarieni, cremvursti vegetarieni, parizer vegetarian cu legume, pateu. Un kilogram costa intre 65.000 si 90.000 de lei. "Pateurile au o pondere mai mare in vanzari, dar cam toate se vand. De obicei, majoritatea celor care le cumpara in post sunt consumatori de carne si atunci le incearca pe toate pentru a mai schimba gustul".

Preturile sunt similare cu cele ale produselor din carne, uneori chiar mai mici, spune Radu Timis. Soia folosita de Cris-Tim este importata din Statele Unite ale Americii, iar pretul acesteia este in medie de 70.000- 80.000 de lei pe kilogram. "Trebuie sa aiba o anumita hidratare, de aceea preferam sa o importam. Pe acest segment, concurentii nostri sunt Scandia Sibiu si Campofrio. Comparativ cu 2002, anul trecut cererea a crescut cu 5%".

Tocmai pentru ca produsele vegetale nu sunt cumparate decat in post, Cris-Tim nu fabrica prea mult in restul anului. In perioadele bune insa productia este de aproximativ doua tone pe zi.

Campofrio Romania produce din noiembrie 2003 doua pateuri vegetale, cu ardei, respectiv, cu masline. "Incercarea de a lansa un produs premium in gama vegetala a fost din punctul nostru de vedere un succes total, mai ales pentru ca pateul nu a fost sprijinit prin nici o activitate de marketing. Pana in prezent am vandut aproximativ 30 de tone. Cererea s-a dezvoltat continuu, inclusiv dupa perioada de post, cand magazinele au continuat sa comande aceste produse", explica Alina Pene, marketing manager la Campofrio Romania.

Ea afirma ca pe piata pateurilor vegetale in membrana, concurenta este slaba daca se ia in calcul calitatea produselor oferite. "Cel mai important concurent este pateul vegetal in conserva, de la Scandia, care s-a bucurat si de o promovare adecvata in perioadele de post, ajutand dezvoltarea acestei categorii. In plus, pateul in conserva are si un avantaj de distributie, putand fi comercializat si intr-un chiosc, pe cand pateul la membrana trebuie sa respecte anumite conditii de depozitare si nu poate fi comercializat decat in magazinele care au vitrine frigorifice".

Pretul de raft al celor doua pateuri este de 15.000-15.500 de lei, fiind cu cel putin zece% mai redus decat al produselor similare din carne. Campofrio foloseste materia prima din Romania, chiar daca uneori aceasta este mai scumpa. Pe viitor, firma intentioneaza sa lanseze si alte produse vegetale, dar prioritatea sa ramane tot lansarea unor produse din carne. "Oricum, nu vom lansa alte produse vegetale decat daca, dupa testele de consumator pe care le vom efectua, produsele se vor dovedi cel mai bine acceptate de catre potentialii cumparatori", conchide Alina Pene.

Reteaua de hipermarketuri Carrefour are la vanzare produse vegetale inca de la deschiderea primului sau hipermarket, in iunie 2001. La ora actuala, Carrefour comercializeaza in jur de 50 de astfel de produse autohtone: unt vegetal, frisca vegetala, lapte vegetal, drob vegetal, produse din soia, snitel vegetal, crochete vegetale, supa instant vegetala, maioneza vegetala, pateu vegetal cu ardei, cu masline si asa mai departe. "Nu este o regula generala, dar preturile sunt apropiate de cele ale produselor similare din carne, depinzand totusi de calitatea lor si de marca. Pretul unui pateu vegetal, de exemplu, este putin mai mare decat cel al unui produs similar din carne si variaza intre 8.000 de lei si 40.000 de lei", explica Andreea Mihai, marketing manager Carrefour Romania.

Cel mai bine se vand pateurile vegetale si produsele din soia, iar cei care le cumpara sunt, dupa cum spune Mihai, atat persoane cu venituri mici (mai ales in perioadele de post), cat si persoane cu venituri peste medie, care nu consuma produse de origine animala. "Cea mai mare vanzare pentru acest tip de produse se inregistreaza in perioadele de post, dar ele se vand tot timpul anului. Evolutia lor este remarcabila, iar vanzarile se dubleaza de la an la an".
diana.sava@zf.ro