Dincolo de steguletul albastru cu stelute

Dincolo de prim-planul scenei politice, unde scandalul declansat de europarlamentarii Nicholson si Oostlander a animat brusc disputele electorale, confuzia opiniei publice privind perspectiva unei Romanii care, mai devreme sau mai tarziu, va ajunge sa se integreze in Uniunea Europeana persista in continuare. Pe de o parte se afla rezultatele mereu superoptimiste ale sondajelor de opinie, care denota o adeziune masiva la ideea integrarii in UE; pe de alta parte sunt nelinistile micilor intreprinzatori care se tem ca nu vor face fata concurentei din Uniune cu produsele lor sau ale agricultorilor care vad la televizor cum fermierii polonezi sau unguri intra in orase cu animalele lor, ca sa protesteze fata de o intrare in UE echivalenta cu taierea subventiilor.

Ca publicul din Romania stie destul de putine despre ceea ce inseamna concret integrarea in UE nu e o noutate: negocierile de la Bruxelles ale capitolelor din acquis au loc in conditii de transparenta care lasa de dorit, iar traducerea pentru cetateanul de rand a jargonului specific birocratiei comunitare e destul de dificila. Singurul lucru mai palpabil legat de integrare tine, deocamdata, de cheltuirea banilor comunitari prin programe ca Sapard sau Phare, subiect unde scandalurile de coruptie sau acuzatiile de ineficienta in folosirea fondurilor se tin lant.

Nu e de mirare, deci, ca si la nivelul societatii civile din Romania, unde ar trebui sa se poarte dezbaterea publica despre ce inseamna integrarea, intentia de a clarifica lucrurile "pentru popor" a ajuns si ea sa fie politizata. In noiembrie 2002, senatorul Viorel Pana, pe atunci membru al PD, infiinta Asociatia Euroforum, "ca reactie a societatii civile fata de presupusele deturnari de fonduri din banii Uniunii Europene derulati prin programele Phare, ISPA si Sapard". Impreuna cu ceilalti membri fondatori, intre care liderii sindicali Liviu Luca si Dumitru Costin sau seful Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania, Mihai Ionescu, Euroforum, asociatie finantata "pe baza de voluntariat, din surse proprii", isi propunea sa monitorizeze modul de cheltuire a banilor comunitari si sa constientizeze populatia in legatura cu costurile reale ale integrarii pentru Romania.

Cateva luni mai tarziu, in primavara lui 2003, purtatorul de cuvant al Guvernului anunta ca premierul Adrian Nastase i-a propus directorului general adjunct al ING Bank Romania, Misu Negritoiu, sa preia conducerea Forumului Civic de Integrare Europeana (FIE), conceput pentru informarea cetatenilor asupra drepturilor si a raspunderilor care le revin ca urmare a integrarii europene. Din grupul de initiativa al FIE fac parte seful Alcatel Romania, Dan Bedros, managerul Softwin, Florin Talpes, vicepresedintele Automobile Dacia, Constantin Stroe si analistii Stelian Tanase, Ilie Serbanescu si Dan Pavel.

Cu ce se ocupa la ora actuala aceste forumuri si ce rezultate practice are activitatea lor? FIE, de pilda, si-a lansat abia luna trecuta site-ul de Internet, cu forum electronic cu tot, iar prima serie de audiente publice pe teme de integrare va incepe luna aceasta, cu o dezbatere pe tema "Politica industriala si competitivitatea". "Se pare ca este subiectul cel mai greu si cel mai delicat al integrarii", considera Misu Negritoiu. In ceea ce privest Euroforum, acesta a publicat luna trecuta un studiu privind evaluarea gradului de informare a managerilor de IMM bucurestene in legatura cu impactul aderarii la UE asupra activitatii lor. Un procent de 81% dintre cei intervievati a apreciat ca fiind pozitiva influenta pe care intrarea pe piata comunitara o va avea asupra activitatii firmei, aproape 83% din cei chestionati considera ca firma pe care o conduc va face fata concurentei firmelor europene, dar, in acelasi timp, in procent de 72%, nu cunosc legislatia europeana si etapele aplicarii acesteia in Romania.

Dupa cum arata studiul comandat de Euroforum, standardele de calitate si taxele si impozitele sunt pentru 24%, respectiv 22% dintre managerii de IMM bucurestene care au confirmat cunoasterea legislatiei comunitare (28,5%) principalele aspecte ale reglementarilor europene care le vor afecta activitatea firmei, pe locurile urmatoare situandu-se cerintele de mediu, problemele legate de asigurarile sociale si reglementarile cu privire la energie. Acelasi studiu mai arata si ca, in ceea ce priveste sumele care ar urma sa fie platite anual de o companie pentru alinierea la cerintele UE, peste 41% din cei chestionati nu pot aprecia cuantumul acestora, 15% se asteapta la un cost de pana la 1.000 de euro pe an, tot 15% cred ca va costa intre 1000 si 5000 de euro, 4% se asteapta la costuri de pana la 10.000 de euro pe an, 3% estimeaza suma la 50.000 de euro, iar peste 16% considera ca nu trebuie sa plateasca nimic.

Avantaj pentru IMM

"Eu plec de la ideea ca nimic in viata nu se obtine fara un cost", spune Misu Negritoiu, in opinia caruia studiul comandat de Euroforum este "mai mult cantitativ decat calitativ". "Intrarea pe o piata unica presupune niste eforturi, ajustarea la nivelul de competitivitate a pietei comunitare", adauga el. "Trebuie sa fim constienti de faptul ca la nivelul de dezvoltare politica si sociala de astazi nu avem resursele necesare pentru a putea organiza singuri un program de transformari fundamentale in societate care sa ne duca spre mai bine. Integrarea in UE este singura solutie pentru a trai bine, dar poti si sa supravietuiesti, poti sa traiesti si prost; se traieste si in Africa".

Pentru romani, integrarea in UE va reprezenta un soc de amploarea celui resimtit in decembrie '89, considera Misu Negritoiu. "Atunci, oamenii s-au trezit dintr-o data liberi si n-au stiut de ce sa se apuce"; de aceasta data insa, socul ar trebui sa fie amortizat prin "angajarea oamenilor intr-un proces de democratie participativa privind problematica integrarii".

Cat despre optimismul managerilor de IMM cu privire la influenta pozitiva pe care intrarea pe piata comunitara o va avea asupra afacerilor lor, Negritoiu il pune pe seama faptului ca acestia se confrunta cu mai putine probleme decat managerii intreprinderilor mari. "Conditiile de mediu, de exemplu, pe noi romanii nu ne preocupa, avem alte griji, dar intram in alta lume, intr-o lume care a constientizat de multa vreme ca un mediu poluat este extrem de nociv si care isi pune aceasta problema foarte serios". In momentul de fata, pentru Romania problema mediului este insa extrem de costisitoare, precizeaza el. "Trebuie sa recuperam un decalaj provenit din ignoranta regimurilor anterioare si din lipsa de resurse si acest decalaj va costa mai mult intreprinderile mari decat pe cele mici, care s-au infiintat intr-un sistem in care deja restrictiile de mediu erau foarte serioase".

Pe de alta parte, adauga Negritoiu, IMM sunt mult mai flexibile, programele lor de productie sau serviciile pe care le ofera se pot ajusta mult mai usor la cerere, nu au nevoie sa faca schimbari mari, sa inlocuiasca linii de fabricatie. "Intreprinderile mari au aceasta problema, intreprinderile de tractoare sau de camioane nu vor putea sa fie competitive decat cu eforturi foarte mari. Si atunci ce este mai bine, sa aloci resurse pentru a retehnologiza si a restructura o intreprindere precum <Tractorul> sau pur si simplu sa faci o alta intreprindere mai mica, care sa fie mai profitabila si mai competitiva?".

In ceea ce-l priveste pe omul de rand, explica Negritoiu, acesta trebuie sa fie constient ca nu va putea ramane "neschimbat" dupa integrare. "Ne vom confrunta cu alte exigente si trebuie sa ne pregatim, sa facem niste sacrificii, nu exista decat doua posibilitati: fie oamenii inteleg, iau integrarea in serios, fie nu inteleg, integrarea ii va prinde descoperiti si vor pierde".

Trenul cu tuica si software

Cat despre programele de informare publica de genul "Eu vreau in UE" sau "Sapard la tine acasa", Negritoiu considera ca nu pot avea impact decat in masura in care sunt bine explicate, direct si simplu. "Daca ne vom apuca sa tiparim volume cu formularele Sapard, cu ghiduri, nu le va citi prea multa lume; oamenilor trebuie sa li se explice cat mai simplu - poate nu vor intelege de prima data sau nu toti, dar pana la urma vor intelege, pentru ca altfel isi pericliteaza gospodaria, familia", adauga, precizand ca vor exista si grade diferite de intelegere - "varsta este importanta in ceea ce priveste deschiderea, nu le mai poti cere oamenilor care au muncit o viata si sunt la pensie sa se mai schimbe, dar cei care intra acum in piata muncii trebuie sa ia lucrurile foarte in serios, mecanismul competitiei este extrem de serios si nu functioneaza mai deloc in Romania".

Pentru explicarea detaliata a ceea ce presupune integrarea pentru diferite segmente ale populatiei, FIE si-a propus sa organizeze discutii publice in toata tara, dezbateri si concursuri, vizite ale unor voluntari din UE si tarile candidate care sa le impartaseasca romanilor din experienta lor, dar si intalniri cu oficiali care sa-i informeze asupra stadiului negocierilor si sa le explice politica de stat pentru integrare. "Vrem sa folosim mai ales Parlamentul Romaniei care sa provoace asemenea discutii si dezbateri la nivel local; prin intermediul deputatilor si a senatorilor intentionam sa organizam discutii directe cu oamenii pentru a mai inlatura acest val de stiri de senzatie care circula in legatura cu fenomenul sau asteptarile nejustificate", precizeaza Negritoiu.

Initiatorii FIE si-au mai propus si realizarea unui "ghid de orientare europeana" pentru locuitorii din mediul urban, care sa le furnizeze acestora informatii despre meseriile care vor "merge" si despre investitiile cele mai adecvate unei piete unice. In mediul rural, ce inseamna integrarea le va fi explicat oamenilor in cadrul unui program intitulat "Europa in galantar", prin etichetarea unor produse autohtone de larg consum - lapte, ulei, zahar, sare, chibrituri - cu sigla forumului. "Ne-am gandit si sa participam la serbarea zilei de 9 Mai, Ziua Europei, sa o integram in calendarul sarbatorilor romanesti si sa facem ceva care sa iasa in evidenta, sa decoram podurile pe Dambovita, sa organizam manifestari culturale si sportive". Si chiar un Bruxelles Express, adauga directorul ING Bank, adica un tren care sa plece de la Bucuresti si sa se opreasca in toate capitalele europene si care sa fie incarcat cu romani si cu produse romanesti, traditionale, de la covoare si pana la tuica, dar si cu produse care sa le vorbeasca strainilor despre o Romanie "noua" - volane si arcuri de Mercedes, casti de motocros sau software, cele despre care putini stiu ca sunt produse la noi.

Dincolo de programul audientelor publice - vor fi organizate circa zece pana la sfarsitul acestui an - o alta activitate a FIE este si forumul de discutii de pe site-ul propriu, care va fi "alimentat" intr-o mare masura cu informatii de la Ministerul Integrarii Europene si de la negociatorul-sef pentru integrare, Vasile Puscas, dar pe care specialistii angrenati in FIE vor incerca sa le decodifice si sa le extraga din volumele cu documente pe cele cu cea mai mare relevanta pentru omul de rand. "Dincolo de sondajele care arata un entuziasm general, ca aproape 90% dintre romani vor integrarea in UE, prin intermediul forumului de pe site vrem sa initiem o cercetare sociologica, sa vedem in detaliu ce cred romanii despre integrare, daca oamenii realizeaza sau nu ce inseamna aceasta integrare si daca asteptarile le sunt indreptatite".

Euro-optimism si euro-ignoranta

Viorel Pana, presedintele Euroforum si actualmente membru al PSD, apreciaza acum ca asociatia condusa de el a reusit sa-i "sensibilizeze" pe reprezentantii Executivului, ai Presedintiei si ai Parlamentului cu privire la problematica integrarii prin intermediul a sase dezbateri organizate pana in prezent, unde au fost abordate teme "spinoase": programul Sapard, fiscalitatea, transparenta procesului de integrare, relatia putere-societate civila sau costurile integrarii si care au evidentiat riscurile pe care le comporta o viziune simplista a politicilor de integrare.

Pentru aplicarea programelor de informare din cadrul strategiei de comunicare privind aderarea Romaniei la UE, Guvernul a alocat importante surse de finantare, spune senatorul PSD. "Astfel de programe sunt absolut necesare, avand in vedere ca pot ajuta populatia sa constientizeze nu numai avantajele, dar mai ales costurile pe care le angajeaza procesul de aderare, mai ales in perioada post-privatizare".

Dupa cum apreciaza el, rezultatele campaniei de informare sunt insa mult sub asteptari, lucru evidentiat din plin de studiul prezentat de Euroforum in luna ianuarie, care a aratat ca optimismul romanilor cu privire la beneficiile procesului de aderare se datoreaza, cel putin partial, necunoasterii cerintelor si a pretului pe care fiecare il va avea de platit, adauga el. "Traim intr-un euro-optimism bazat pe euro-ignoranta. Legislatia europeana, asa cum o stim cu totii, este complexa si dificila, criptata intr-un limbaj greu accesibil romanilor de rand, iar autoritatile romane nu fac, de cele mai multe ori, decat s-o ingreuneze trecand-o prin propriul aparat birocratic". In opinia senatorului, este nevoie de o comunicare simpla si transparenta, de sus in jos, cu privire la costurile de procesului de preaderare pentru ca, desi teoretic informatiile privitoare la intregul proces de aderare sunt disponibile celor cu adevarat interesati, care fac eforturi pentru a se documenta, dupa 50 de ani de comunism romanii inca asteapta ca orice initiativa sa apartina in continuare autoritatilor.

In perioada imediat urmatoare, Euroforum are in vedere dezbaterea publica a costurilor rezultate din preconizata inchidere a capitolului "Energia", o tema punctuala, de mare interes, crede senatorul, care "va scoate la lumina partea nevazuta a integrarii". "Atat reprezentantii sindicatelor, ai patronatelor, cat si exponentii mediului academic, vor oferi actualului executiv solutiile ce pot conduce la evitarea unei prefigurate situatii de criza generata de proxima aliniere a tarifarii si nu numai, la standardele europene", precizeaza el.

Nu in ultimul rand, reprezentantii Euroforum doresc sa puna in discutie problematica a ceea ce ei numesc acum "asa-zisa euro-disputa, care a facut din Romania un caz politic" - scandalul din Parlamentul European pe tema suspendarii negocierilor cu Romania: "Noi consideram aceasta euro-disputa ca una artificiala, intrucat in Uniunea Europeana nu se integreaza un partid sau un executiv anume, ci o tara formata din peste 22 de milioane de cetateni. Disputele ideologice si doctrinare legate de acest aspect nu au ce cauta in ecuatia integrarii. La fel, nu are ce cauta nici o pseudo-competitie cu Bulgaria". cecilia.stroe@zf.ro