Deci e simplu: cine vrea sa-si tina softistii in tara n-are decat sa dea un fax la Volkswagen

Cine spune outsourcing in Romania are in vedere de obicei doua variante standard: prima e productia intr-o fabrica autohtona a unor componente ori subansamble pentru un grup industrial din strainatate, a doua, probabil cea mai cunoscuta si mai raspandita, e productia de soft pe comanda pentru companii de IT straine, facuta uneori de companii mici, alteori de tineri care lucreaza singuri, ca freelanceri, si care ajung sa-si castige existenta exclusiv din astfel de proiecte. Date statistice privind valoarea pietei de outsourcing nu prea sunt, singura certitudine fiind ca majoritatea serviciilor de outsourcing se realizeaza in sectorul privat. "Firmele straine aleg sa cumpere soft din Romania din doua motive: preturile noastre sunt foarte mici, iar pe de alta parte suntem mult mai bine pregatiti decat indieni, de pilda. Pe de alta parte, preturile firmelor romanesti sunt mult mai mici decat cele practicate de indieni, acesta fiind atuul nostru principal in competitia directa cu ei. In general, multi practica urmatorul model: pleaca in strainatate, unde lucreaza o perioada, isi fac ceva contacte, dupa care se intorc in tara si incep o afacere bazandu-se pe aceste relatii", spune Gabriel Bratu, director economic la Datagram Romania, o firma cu opt angajati care ofera solutii de outsourcing pentru firme din Elvetia, Franta si SUA. Exista insa si cazuri cand asemenea comenzi de soft din strainatate sunt castigate nu de firme private sau de pusti solitari, ci de institutii de stat, fie de cercetare, fie de invatamant, ai caror angajati, motivati de importanta proiectelor si de remunerarea acestora, renunta astfel la ideea de a parasi institutiile respective si chiar la ideea de a emigra, altfel cat se poate de raspandita in mediile inteligentei tehnice de la noi.

Zece politehnisti clujeni lucreaza la un proiect inedit pentru producatorul auto german Volkswagen. Proiectul lor are in vedere realizarea unui program informatic care sa ofere soferului informatii in flux continuu despre traiectoria celorlalte autoturisme aflate in trafic. Pentru cercetarea lor, clujenii au primit de la Volkswagen 400.000 de euro.

De doi ani, concernul german Volkswagen foloseste inteligenta a zece tineri politehnisti clujeni, pentru o inventie care va creste substantial performantele automobilelor si siguranta la volan.

Clujenii, studenti si cadre didactice ale Catedrei de Calculatoare de la Universitatea Tehnica din oras, lucreaza la un proiect al unui sistem informatic bazat pe folosirea senzorilor de stereoviziune, care au rolul de a detecta, masura si calcula informatii despre masinile aflate in circulatie pe sosea alaturi de autovehiculul dotat cu sistemul de stereoviziune, pentru a preveni producerea unor accidente.

Clauza de confidentialitate

Pana acum, clujenii au "rezolvat" problema detectarii si a recunoasterii obiectelor (vehicule sau nu) de pe sosea, respectiv cea a detectiei tridimensionale a drumului.

Soferul a carui masina este dotata cu un astfel de senzor poate afla dimensiunile si traiectoria automobilelor aflate la o anumita distanta, atat in fata, cat si in spate, precum si viteza cu care se deplaseaza acestea.

"Prea multe informatii nu pot fi dezvaluite, pentru ca exista o clauza de confidentialitate care nu ne permite acest lucru", explica Sergiu Nedevski, seful Catedrei de Calculatoare si coordonatorul proiectului. "Masinile de lux, cred, vor beneficia in primul rand de ceea ce am creat noi", adauga el.

Tot in virtutea clauzei de confidentialitate, clujenii nu pot sti daca nu cumva munca lor s-a materializat deja in componente incorporate modelelor aflate deja in circulatie. "S-ar putea ca rezultatele noastre sa fie folosite deja in lume. Poate senzorul de stereoviziune a fost adaptat si e la bordul vreunui avion militar", afirma Sergiu Nedevski.

Avantajele outsourcingului

Unii din membrii echipei au inceput sa lucreze la proiect de pe vremea cand erau studenti.

"Eram in anul IV cand am intrat in echipa. Este foarte mult de lucru, uneori chiar si 12 ore pe zi, si in week-end", marturiseste Radu Danescu, in varsta de 25 de ani, preparator la Politehnica.

Cat despre plata, este mai mult decat ar putea spera un cadru universitar tanar si in jurul sumei pe care o primeste si un softist bun de la majoritatea firmelor din Cluj. Pentru cercetarea lor, clujenii au primit o finantare de 400.000 de euro, din care circa 500 de euro reprezinta venitul lunar al fiecarui membru al echipei de cercetare. Probabil cam de zece ori mai putin decat ar fi cheltuit angajatorul daca ar fi lucrat cu o echipa occidentala.

Coordonatorul cercetarii, Sergiu Nedevski, spune ca romanii reusesc mai greu sa obtina un astfel de contract. "Evaluarea este foarte dura. Noi am ajuns sa aflam de contractul cu Volkswagen prin intermediul unei romance, Maria Grove, si al sotului ei, plecati in Germania", sustine Nedevski. "Ei militeaza pentru imbunatatirea imaginii romanilor in Germania si au convins conducerea Departamentului de Cercetare al Volkswagen, din orasul german Wolfburg, sa ia in considerare o eventuala colaborare cu noi".

Pentru cine lucreaza clujenii

Cu toate acestea, nu s-ar zice deloc ca echipa de la Catedra de Calculatoare nu duce lipsa de contracte in strainatate. Din 2000 incoace, toate proiectele contractate de ei in tara au avut ca beneficiar Ministerul Invatamantului (ulterior al Educatiei, Cercetarii si Tineretului); aproape toate proiectele contractate in strainatate au avut insa drept clienti mari companii.

Primul client de acest fel a fost Volkswagen, cu proiectul mentionat mai sus, a carui denumire oficiala este "Sistem de recunoastere a obiectelor pe baza de stereocamera, cu aplicatii la vehicule", cu trei faze, corespunzatoare pentru 2001, 2002 si 2003). Al doilea a fost producatorul auto Daimler-Chrysler, pentru care clujenii au realizat doua proiecte informatice, primul in 2000, al doilea in 2002-2003. Alti clienti au fost, anul trecut, compania britanica Microsoft Research Ltd. si firma sud-coreeana Seoho Wintech, pentru care clujenii au realizat un proiect de analiza si imbunatatire a unui dinamometru folosit in procesul de design al motoarelor.

In fine, dat fiind ca este vorba totusi de o universitate de stat, clujenii au contractat in ultimii trei ani si proiecte pentru doua institutii publice de invatamant din Europa: Universitatea Nationala Tehnica din Atena si Universitatea din Munchen.