Afaceri de la zero

De ce tsatsiki-ul lor se vinde mai bine ca sarmaluta noastra

06.06.2003, 00:00 Autor: Stelian Negrea

Pentru ca tsatsiki este o mancare mai usoara decat sarmalele, ar raspunde unii. De fapt, intrebarea este de ce grecii reusesc sa atraga mai multi turisti straini decat noi - ei, vreo 14 milioane anual, noi aproximativ 5 milioane.
Ei sunt vreo zece milioane, din care jumatate inghesuiti in Atena, noi putin peste dublu. Nici ei, nici noi nu prea dam semne ca am excela in harnicie, ei fiind totusi un pic mai veseli si mult mai galagiosi decat noi. Ce-i drept, acum vreo douazeci de ani noi invatam primele cuvinte in suedeza de la nordicele venite pe malul Marii Negre, pe cand ei se obisnuisera de mult cu japonezii care veneau in carduri sa fotografieze Parthenonul. Acum, Grecia are uriase incasari din turism, provenite inclusiv de pe urma afluxului de vizitatori intr-una din regiunile mai "sarace" din nord - Halkidiki, care te imbie mai mult la piosenie, prin prezenta Muntelui Sfant Athos, decat la plaja si la un ouzo pe inserat.
Cat de ieftin trebuie sa fie un sejur pentru ca atat turistul, cat si hotelierul sa fie multumiti? Doua agentii grecesti in colaborare cu tour-operatori romani si-au propus sa atraga in aceasta vara turisti romani in Halkidiki pentru suma de 120-190 de euro, pret in care sa fie incluse transportul cu autocarul si cazarea pentru o perioada de sapte zile.
Nu e vorba insa in nici un caz de cazare in hoteluri de patru stele cu maseuza si trei mese pe zi, mai ales ca sunt si aici unitati de cazare care se autointituleaza de patru stele, dar care nu reusesc sa depaseasca o steluta. De altfel, si pe litoralul nostru exista, cel putin in aceasta perioada, preturi sensibil egale, iar unele hoteluri au inceput o operatiune de "face lift" - nu atat de tenace insa incat sa-l impresioneze pe Ion Iliescu, presedintele Romaniei, care afirma recent ca un sejur la mare este scump pentru romani, dar nu si pentru straini. Oricum, romanii care nu-si permit un sejur la mare au la dispozitie cele doua-trei programe sociale initiate de Ministerul Turismului.



Mai ieftin, cat mai ieftin. Gratis?
Cele doua agentii grecesti - Captain Nemo si Meli Tours - au lansat aceasta oferta de colaborare catre mai multi tour-operatori romani care organizeaza sejururi in aceasta zona a Greciei. "Avantajul programului il reprezinta eficientizarea costurilor", a afirmat Akis Spiratos, directorul general al Captain Nemo. Agentiile romanesti ar urma sa puna la dispozitie, saptamanal, un autocar care sa transporte turistii spre Halkidiki, de unde aceeasi cursa i-ar aduce inapoi la Bucuresti pe cei care si-au incheiat sejurul.
Un asemenea proiect ar presupune o colaborare intre agentiile romanesti de turism, lucru nu prea obisnuit pana in prezent, a remarcat Spiratos. "Grecia este vizitata intr-o proportie covarsitoare de germani si de englezi, pentru ca aceasta destinatie este ieftina. Si turistii romani isi doresc o vacanta de vara ieftina, insa nu se gandesc niciodata ca ar trebui sa le programeze inca de la sfarsitul iernii. Se ajunge in situatia in care vin, de exemplu, astazi la agentie si spun ca vor sa plece ieri in vacanta, ajungand de cele mai multe ori sa cada prada unor preturi destul de mari", explica Akis Spiratos.
Halkidiki primeste, anual, aproximativ doua milioane de turisti, din cele 14 milioane care aleg Grecia ca destinatie de vacanta. Legaturile dintre Halkidiki si Bucuresti sunt foarte bune, atat prin prisma numarului mare de turisti romani care merg in vacanta in aceasta regiune - circa 10.000 pe an - dar si a unui roman proprietar al mai multor hoteluri in aceasta zona. De ce nu a venit sa investeasca in turismul din Romania: pentru ca i s-ar fi cerut o suma prea mare pentru un hotel pe care a dorit sa-l achizitioneze.
Trecand peste acest aspect, Halkidiki si Bucurestiul se inteleg atat de bine, incat se profileaza perspectiva unei infratiri, care va fi parafata cel mai probabil spre sfarsitul acestei luni, in prezenta sefilor de stat ai Greciei si Romaniei, care vor veni la Salonic pentru summit-ul de prezentare a concluziilor privind incheirea presedintiei elene a Uniunii Europene. Primaria Sectorului 1 din Capitala si Halkidiki au pus bazele colaborarii acum cateva luni, cand o delegatie elena condusa de prefectul Anastasos Lafazanis a vizitat Romania, avand intalniri si cu mari agentii de turism romanesti.



Turism religios si supermarketuri
Situata intre golfurile Thermaikos si Strimonicos, Halkidiki este una dintre cele mai pitoresti regiuni ale Greciei. Halkidiki, cu cele trei "brate" de peninsula pe care le are - Kassandra, Sithonia si Athos - este o zona atipica pentru Grecia, tara plina de statiuni animate si intinse. Aici insa, statiunile sunt micute si, desi se construieste continuu, foarte linistite, intrucat plajele, atat de numeroase incat multe au ramas inca neutilizate, se intind pe 520 de kilometri lungime. Una dintre agentiile romanesti care are inclusa in oferta sa si sejururi in Halkidiki este Real Turism.
Peninsula Halkidiki este mentionata si in mitologia greaca: Egelados, uriasul care declansa cutremure, ar fi fost ars in Kassandra. Totodata, potrivit legendei, Muntele Athos ar fi o stinca pe care uriasul cu acelasi nume a aruncat-o asupra zeilor, in timp ce numele peninsulei Sithonia ar deriva de la Sithon, fiul zeului marilor, Poseidon.
Muntele Athos este cea mai cunoscuta atractie turistica a regiunii. Aflat in partea estica a peninsulei, Muntele Sfant reuneste 20 de manastiri - 17 elene, una ruseasca, una bulgareasca si una sarbeasca, numarul lor fiind stabilit prin lege, astfel incat nu este acceptata crearea altora noi sau distrugerea vreuneia dintre cele existente. Vizitarea muntelui si a manastirilor este permisa doar barbatilor, care trebuie sa telefoneze, cu cateva zile inainte, la Salonic pentru a-si rezerva un loc. Numarul zilnic admis de vizitatori este de 120, iar acestia nu pot sta mai mult de patru zile pe munte, desi in unele cazuri permisele de acces pot fi prelungite. Cea mai la indemana varianta de a vedea Muntele Athos si lacasele de cult - de la distanta insa - este croaziera cu vaporul de-a lungul coastei.
Ca turismul religios nu e cu nimic incompatibil cu pretentiile vizitatorului obisnuit sa traga la hotel o dovedeste modul cum asezarile rurale presarate cu biserici vechi s-au dezvoltat partial ca statiuni turistice. Satul Nea Skioni, de pilda, este situat in sud-vestul extrem al peninsulei Kassandra, la o distanta de circa 110 km de Salonic, intr-o zona imprejmuita de paduri de pini. Este un sat traditional grecesc, atestat inca din antichitate, ale carui atractii sunt Biserica Sfintei Treimi si Biserica Fecioarei Maria Phaneromeni, aceasta din urma impodobita cu picturi murale datand din secolul al XVI-lea. Ambele biserici organizeaza anual festivitati impresionante, la care participa un mare numar de localnici si de turisti - prima, de ziua hramului, a doua de 23 august, cand se aniverseaza trecerea bisericii din administrarea manastirii Phlamourion din Tesalia in administrarea Patriarhatului, in 1881.
Nu inseamna insa ca vizitatorii locului ar fi constransi sa faca agroturism: Nea Skioni a devenit o statiune turistica obisnuita, cu hoteluri, restaurante (multe cu specific pescaresc, dat fiind ca portul de aici, unde acosteaza in special vase de pescuit, este unul din cele mai mari din peninsula), supermarketuri, taxiuri si, bineinteles, magazine de suveniruri.



A devenit deja un loc comun pentru operatorii din turism de la noi sa recunoasca, an de an, ca tarifele mereu in crestere de pe litoral ii determina pe multi romani sa prefere pentru concedii, dar si pentru vacantele de Paste si de 1 Mai, tari ca Grecia, Turcia, Croatia sau Spania. Este adevarat ca pentru sezonul actual, proprietarii de hoteluri de pe litoral estimeaza o crestere cu aproximativ 15% a incasarilor in sezonul din acest an comparativ cu nivelul din 2002, dar aceasta si pentru ca s-au majorat tarifele de cazare. La Targul National de Turism din primavara, reprezentantii agentiilor de turism au anticipat o crestere a tarifelor pentru destinatiile interne in medie cu 10-15% peste nivelul din sezonul estival 2002, maximul fiind de 20% la unele hoteluri pe litoral, in timp ce preturile pachetelor pentru excursii in strainatate sunt apropiate de cele de anul trecut, cu cel mult 5-10% in plus fata de 2002. Ofertele pentru un sejur de o saptamana in Grecia pornesc de la 180 de euro de persoana, preturile incluzand transport, cazare la hotel de doua stele si mic dejun, in timp ce intr-una din statiunile romanesti la Marea Neagra tarifele incep de la aproximativ 1,5 milioane de lei pe zi si ajung la 5 milioane de lei pentru cazare la hotel de doua stele, in functie de perioada aleasa. stelian.negrea@zf.ro

O campanie Ziarul Financiar Banca Transilvania